Nume: CIMPEANU Liviu
Tema: Patrimoniul istoric şi artistic din România – Valori ale patrimoniului cultural european
Partener: Academia Română – Filiala Cluj a Academiei Române, Istitutul de Arheologie şi Istoria Artei – Academia Germană pentru protecţia monumentelor, Görlitz
Proiect: Cronici săseşti din sec. al XVI-lea privind Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Europa Răsăriteană, aflătoare în Arhivele Braşovene. Ediţie de izvoare narative: valorificarea Patrimoniului Cultural al României.
Date de contact
liviucimpeanu@yahoo.com
Profil
Specializarea mea este istoria medievală. Tema doctoratului a fost una de istorie juridică şi administrativă, lucrarea de doctorat se intitulează Universitatea Saxonă şi districtele româneşti aflate sub jurisdicţia ei în evul mediu şi epoca modernă.
Arii de interes: monumente medievale şi moderne timpurii din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, cultura scrisă a saşilor transilvăneni (cronici săseşti) la sfârşitul evului mediu şi începutul epocii moderne (sec. XVI-XVII), istoria politică, militară şi socială a Transilvaniei, Moldovei şi a Ţării Româneşti în context central şi sud-est european, din evul mediu până în secolele XVII-XVIII.
Cronici săseşti din sec. al XVI-lea privind Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Europa Răsăriteană, aflătoare în Arhivele Braşovene. Ediţie de izvoare narative: valorificarea Patrimoniului Cultural al României.
Prin prezentul proiect ne propunem să realizăm o ediţie critică şi bilingvă a celor mai vechi izvoare narative săseşti din Braşov şi, totodată, din Transilvania. Este vorba despre 5 (cinci) cronici braşovene scrise în secolul al XVI-lea, ce cuprind bogate şi varii informaţii privitoare la monumentele din Braşov şi Ţara Bârsei, dar şi la istoria politică locală şi universală. Concret este vorba despre cronicile lui Lucas Grüngrass şi Hieronymus Ostermayer (şi continuatorul anonim al cronicii sale pentru perioada 1561-1570), Cronica Murală din marea Biserică Parohială a Braşovului (devenită după Marele Incendiu din 1689 Biserica Neagră), şi cronicile lui Laurentius Kertzius şi Christian Thobiae. Cele cinci cronici nu sunt necunoscute, ele fiind editate la 1902 în colecţia Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt/Brasso, vol. IV. Acestă ediţie este însă una necritică iar textele au fost stabilite arbitrar, doar în măsura în care ele privesc direct Braşovul (după cum anunţă şi titlul colecţiei). Pasajele excluse nu sunt indicate, cum nu sunt indicate nici paginile manuscriselor în baza cărora au fost stabilite textele. De aceea este necesară o ediţie critică modernă şi completă a celor cinci texte, în măsura în care acestea s-au prezervat.
În urma cercetărilor deja efectuate am constatat că nu s-a păstrat păstrat originalul niciuneia dintre cele cinci cronici amintite, astfel că suntem nevoiţi să reconstituim critic textul în baza tuturor cópiilor şii variantelor cunoscute. În cazul cronicii lui Christian Thobiae nu s-a păstrat nici originalul de pe paginile unui Calendarium Historicum a lui Paulus Eber din 1556, momentan de negăsit în Bibliotecile Istorice ale arhivelor braşovene, şi nici singura cópie din sec. al XVIII-lea. În acest caz suntem nevoiţi să reproducem textul din colecţia Quellen IV şi, în cazul în care apare Calendarul Eberian căutat, să dăm o addenda. După stabilirea critică a textelor se va recurge la traducerea lor astfel încât, atât textele germane (Ostermayer şi constinuatorul său anonim) cât şi cele latine să beneficieze de traducere în limba română. Astfel, textul va fi util atât specialiştilor cât şi largului public.
Fiecare text va avea o introducere în care se vor expune datele despre autor, despre cronică despre izvoarele acesteia, acolo unde pot fi stabilite dar şi despre manuscrisele în care s-au păstrat cópiile şi variantele cunoscute. Lucearea va avea un capitol în care se va arăta relevanţa celor cinci texte pentru istoria monumentelor braşovene şi din Ţara Bârsei şi un glosar cu termeni specifici întâlniţi în texte. Note explicative vor însoţi textele.