Nume: PLOPEANU Emanuel

Tema: Istoria Mării Negre

Partener: Institutul de Istorie Nicolae Iorga

Proiect: O necesară cunoaştere a trecutului apropiat: repere ale relaţiilor dintre România şi Turcia 1923 - 1947

Date de contact
emmiplop@yahoo.com

Curriculum Vitae

Studii
Facultatea de LITERE, ISTORIE, DREPT şi TEOLOGIE, specializarea ISTORIE, Universitatea „OVIDIUS” din Constanţa (1994-1998), licenţiat în sesiunea iunie 1998.

Funcţie şi loc de muncă
2008- Lector universitar dr., Facultatea de Istorie, Universitatea "Ovidius" Constanţa

Limbi străine utilizate
engleză (scris, citit);
franceză (citit);

Domeniu de comppetenţă
Istoria relaţiilor internaţionale în a doua jumătate a secolului XX, istoria Războiului Rece, politica externă a Statelor Unite

Studii complementare postuniversitare

  • Doctor, din 2006, al Facultăţii de Istorie, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi cu teza Politica Statelor Unite faţă de Turcia între anii 1943 şi 1952
  • Absolvent al studiilor aprofundate, specializarea Istoria şi civilizaţia zonei Mării Negre de la modernitate la contemporaneitate în 1999.

Activitate profesionala
Participare, în calitate de referent, la conferinţe internaţionale în România, Bulgaria, Republica Moldova

O necesară cunoaştere a trecutului apropiat: repere ale relaţiilor dintre România şi Turcia 1923 - 1947

Prezentul proiect îşi propune să abordeze problematica raporturilor româno – turce, în perioada interbelică şi în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Analiza relaţiei bilaterale nu se face va face exhaustiv, ci pornind de la acele iniţiative, strategii şi politici în vecinătatea comună celor două ţări, Marea Neagră. Pornind de la acest obiectiv fundamental, se deschid trei direcţii de investigaţii care vor face obiectul unor studii şi comunicări:

  • problema regimului Strâmtorilor – în ce măsură România şi Turcia s-au găsit pe o poziţie comună, dacă au existat viziuni divergente şi dacă s-au făcut demersuri pentru aducerea lor la un numitor comun;
  • raporturile economice – pornind de la documentele specifice, aflate în fondurile Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Constanţa, Türkiye Cümhuriyeti Devlet Arşivleri, încercăm să conturăm existenţa unor legături economice constante, intensitatea lor şi modul în care ele erau ajutate/stimulate de vecinătatea Mării Negre. În acest sens, iniţiativele speciale sunt demn de remarcat (cercetarea noastră a identificat deja, la nivelul anului anului 1943, propunerea Consulatului României de la Istanbul referitoare la constituirea unor zone economice libere). La acest punct al discuţiei, în măsura în care documentele ne vor permite, va trebui subliniat rolul reprezentanţelor diplomatice (în special cele de la Constanţa şi Istanbul, plasate în zone cu nenumărate oportunităţi în plan economic);
  • raporturile româno – turce în ecuaţia războiului şi viziunile celor două ţări în ceea ce priveşte zona Mării Negre, în perioada 1939 – 1945, cu o tangentare şi a primilor doi ani postbelici, în care Turcia şi Strâmtorile Mării Negre au devenit un subiect de dispută între Marile Puteri învingătoare.

Lista lucrari (selectiv)

1. Volume autor

  • Politica Statelor Unite faţă de Turcia între anii 1943 şi 1952, Iaşi, Editura Institutul European, 2009, 273 p.

Studii

  • Statele Unite şi Turcia între Lend – Lease şi o posibilă garanţie teritorială. Percepţii diplomatice româneşti, 1941 – 1942 în Hegemoniile trecutului. Evoluţii româneşti şi europene. Profesorului Ioan Chiper la 70 de ani, Mioara Anton, Florin Anghel, Cosmin Popa (coord.), Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2006, p. 257 – 266.
  • Dincolo de Cortina de Fier: propaganda guvernului de la Bucureşti în rândul emigraţiei române din SUA (1950 – 1952), în Studii şi Materiale de Istorie Contemporană, serie nouă, vol. 7/2008, p. 88 – 95.
  • Romania in Allied Political and Military Strategy (1941 – 1943). Some Considerations, în Valahian Journal of Historical Studies, No. 11/Summer 2009, p. 129 – 138.
  • Alianţa Nord - Atlantică în faţa primei extinderi. Studiu de caz: admiterea Turciei (1952), în Revista Institutului Diplomatic Român, anul IV, nr. I (VII), semestrul I, 2009, p. 163 – 178.