Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Profil

Experienţa profesională

2011 - prezent

Funcţia sau postul ocupat: Cercetător ştiinţific principal III
Activităţi şi responsabilităţi principale
Ca membru în colectivul de istorie modernă, activitatea noastră cuprinsă în norma de bază este editarea-publicarea de documente privind revoluţia de la 1848-1849 în Transilvania. În acest sens realizăm muncă de transcriere, traducere şi colaţionare de documente, tehnoredactare-editare în ediţie critică, indici de nume etc. O a doua componentă a muncii în colectivul mai sus amintit constă în elaborarea de studii şi lucrări ştiinţifice, în principal studii care vizează reconstituirea biografiilor celor mai importante personalităţi care au participat la revoluţia de la 1848.
Alte preocupări de specialitate: istorie modernă; istorie economică a spaţiului românesc şi central-european; aspecte privind modernizarea economică; politica economică în Imperiul Habsburgic şi Austro-Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; probleme privind trăsăturile social-economice ale perioadei neoabsolutiste, liberale şi dualiste în Transilvania; aspecte generale privind metodologia istoriei economice;
Numele şi adresa angajatorului: Academia Română, filiala Cluj, Cluj Napoca - Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj Napoca.
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Cercetare.

2008-2011

Funcţia sau postul ocupat: Cercetător ştiinţific
Activităţi şi responsabilităţi principale
Ca membru în colectivul de istorie modernă, activitatea noastră cuprinsă în norma de bază este editarea-publicarea de documente privind revoluţia de la 1848-1849 în Transilvania. În acest sens realizăm muncă de transcriere, traducere şi colaţionare de documente, tehnoredactare-editare în ediţie critică, indici de nume etc. O a doua componentă a muncii în colectivul mai sus amintit constă în elaborarea de studii şi lucrări ştiinţifice, în principal studii care vizează reconstituirea biografiilor celor mai importante personalităţi care au participat la revoluţia de la 1848.
Alte preocupări de specialitate: istorie modernă; istorie economică a spaţiului românesc şi central-european; aspecte privind modernizarea economică; politica economică în Imperiul Habsburgic şi Austro-Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; probleme privind trăsăturile social-economice ale perioadei neoabsolutiste, liberale şi dualiste în Transilvania; aspecte generale privind metodologia istoriei economice;
Numele şi adresa angajatorului: Academia Română, filiala Cluj, Cluj Napoca- Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj Napoca.
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Cercetare.

2007-2008

Funcţia sau postul ocupat: Asistent-cercetare.
Activităţi şi responsabilităţi principale
Istorie economică a spaţiului românesc şi central-european; aspecte privind modernizarea economică; politica economică în Imperiul Habsburgic şi Austro-Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; probleme privind trăsăturile social-economice ale perioadei neoabsolutiste, liberale şi dualiste în Transilvania; aspecte generale privind metodologia istoriei economice;
Numele şi adresa angajatorului: Academia Română, filiala Cluj, Cluj Napoca- Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj Napoca.
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Cercetare.

Politicile economice ale Vienei în Transilvania 1850-1867

1. Obiectivul general al proiectului.

Proiectul îşi propune o extindere şi o detaliere a cercetărilor efectuate în cadrul tezei de doctorat, mai precis a unor aspecte ale temei care nu au fost abordate în teza de doctorat, sau au fost cel mult amintite tangenţial. Acoperirea lor este absolut indispensabilă pentru completarea informaţiei referitoare la perioada studiată din punct de vedere al istoriei economice şi sociale. Mai precis, proiectul se va ocupa de studierea şi analiza investiţiilor directe ale statului austriac în economia Transilvaniei (minerit, siderurgie, exploatarea metalelor neferoase). Acestea reprezintă o a doua componentă a investiţiilor de capital, tehnologie şi know-how, pe lângă cele realizate prin capitalul privat promovat prin intermediul marilor antreprenori, al băncilor şi al societăţilor pe acţiuni şi pe care le-am analizat deja în teza de doctorat şi în cadrul altor proiecte.

O altă direcţie de cercetare propusă prin intermediul prezentului proiect o reprezintă politicile statului austriac în Transilvania în domeniul infrastructurii, mai precis a introducerii telegrafului. Dacă în teza de doctorat am analizat politicile şi investiţiile promovate în domeniul infrastructurii rutiere şi al căilor ferate, subiectul telegrafului nu a fost abordat decât absolut tangenţial. Din perspectiva viziunii şi planurilor autorităţilor de la Viena, chestiunea telegrafului a fost considerată în epocă una de maximă importanţă şi ea reflectă în mod evident concepţiile autorităţilor de la Viena în privinţa modului cum a fost apreciat rolul economic, comercial şi strategic al Transilvaniei în cadrul statului habsburgic la mijlocul secolului al XIX-lea.

2. Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei propuse.

Mijlocul secolului XIX a fost marcat de extinderea revoluţiei industriale şi în zonele central-sud estice ale Europei, însă decalajul economic între vestul continentului şi partea răsăriteană se accentua permanent. În timp ce în părţile vestice, capitalismul intra într-o fază de apogeu, în cele răsăritene acesta abia acum începea să câştige, treptat, influenţă. Reacţia ţărilor central-europene la provocările Revoluţiei industriale a fost nuanţată de trăsăturile distincte ale economiilor respective, de realităţile sociale pe fondul cărora s-au suprapus noile tendinţe economice şi, mai ales, de rolul capitalului. Aici au existat, practic, trei componente esenţiale care au contribuit la declanşarea procesului de industrializare: capitalul, rolul statului şi importul de tehnologie.

Ritmul lent al modernizării imperiului Habsburgic în secolul al XIX-lea nu se poate explica doar în termenii unui progres economic insuficient. Problema este mult mai complexă: valurile dezvoltării economice au atins diverse regiuni în perioade diferite, fapt ce a exacerbat tensiunile, tensiuni ce s-au suprapus peste componenţa multi-etnică a imperiului, complicând şi mai mult situaţia. Ascensiunea naţionalismului s-a petrecut într-o vreme când dezvoltarea economică reclama crearea unei clase burgheze capitaliste în măsură să rupă rigiditatea structurii sociale tradiţionale de până atunci. Dar, asta în condiţiile în care vechile structuri sociale elitare deţineau puterea politică şi, implicit, deţineau capacitatea să influenţeze masiv politica economică. Sistemul politic, rezultat ca un compromis între cele două grupări sociale şi politice majore, a îngheţat practic structura socială, conservând un model social puternic ierarhizat.

Spre mijlocul secolului XIX, în Vormärz, dar mai ales după revoluţie, statul Habsburgic şi-a conturat o strategie de dezvoltare economică, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Transilvania ca provincie periferică a imperiului, a fost afectată de toţi aceştia, într-o măsură mai mică sau mai mare. Din punct de vedere economic şi social, este cât se poate de clar faptul că evoluţiile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea reprezintă rezultatul transformărilor pe care le-a adus legislaţia agrară de la 1853-1854 şi legile cu caracter industrial (legea vamală, cea a industriei şi comerţului, măsurile de politică fiscală). Politica economică liberală inaugurată de regimul neoabsolutist de la Viena în anii ’50 s-a suprapus peste un regim politic extrem de conservator, centralist şi uniformizator dar care a generat şirul unor transformări profunde şi ireversibile.

La nivel economic şi social pot fi surprinse extrem de pregnant transformările pe care le-au adus politicile statale în sensul dislocării vechilor structuri de sorginte tradiţională şi înlocuirea lor cu cele moderne de esenţă capitalistă. Multă vreme imaginea clasică despre economia Imperiului Habsburgic şi a Monarhiei Austro-Ungare a rămas la nivelul unei percepţii extrem de negative, văzut ca un spaţiu incapabil de a produce creştere economică şi a se moderniza – un “colos cu picioare de lut” a cărui dispariţie s-ar fi datorat, pe lângă criza naţionalităţilor, şi situaţiei economice. Această viziune a persistat decenii întregi după 1918, până după al doilea război mondial, fiind tributară unor scrieri precum cea a lui Oscár Jászi, [Jàszi Oscar, The Dissolution of the Habsburg Monarchy, Chicago, University of Chicago Press, ed. 3, 1964, p. 100-102; 163-169; 189-194; 442-450.], dealtfel extrem de bine argumentată în aspectele sale politice, dar mai puţin convingătoare în ce priveşte aspectele economice. Abia în anii ‘70-80, în contextul intenselor dezbateri teoretico-metodologice, se constată o serioasă reevaluare a problemei modernizării economice în monarhia dunăreană. S-a remarcat de la început faptul că modernizarea economică a imperiului a fost un proces gradual, - John Komlos l-a numit chiar “modelul austriac” - în care modernizarea şi urbanizarea s-a produs sub forma unui fenomen de difuziune dinspre vest spre răsărit. Acest proces a fost susţinut de interacţiunile interregionale de tehnologie, circulaţie de mărfuri, angrenarea lumii rurale în acest proces şi constituirea pieţelor de capital, încât se poate afirma că Monarhia, datorită dimensiunilor şi caracteristicilor sale geografice a reflectat în miniatură fenomenul general european de difuziune a industrializării dinspre apus spre răsărit.

Schimbarea viziunii asupra modernizării economice, în Monarhia habsburgică în secolele XIX-XX, s-a petrecut în anii ‘70-80 când noua generaţie de istorici ai economiei supun problema unei profunde reevaluări. Aceştia au arătat că în Monarhia dunăreană au existat suficiente premise pentru creşterea economică modernă, şi în acelaşi timp ea s-a realizat sub forma unui proces gradual de uniformizare regională. În fapt, încă din anii ‘60 lucrarea lui Nachum Gross marca trecerea de la tipul de analiză calitativ-descriptivă spre cea cantitativă şi analitică, prin utilizarea explicită a teoriei economice neoclasice şi a datelor cantitative. [Nachum Gross, Industrialization in Austria in the 19th century, Hebrew University, Jerusalem, 1954.] Această tendinţă devenea apoi evidentă la autori precum Eddie Scott, [Scott Eddie, The terms and patterns of Hungarian Foreign Trade, în: JEH 37, 1977, pp. 334-336]. David Good, [David Good, The Economic Rise of the Habsburg Empire 1750-1914, Univ California Press, 1984.], Thomas Huertas, [Thomas Huertas, Economic Growth and Economic Policy in a Multinational Setting.The Habsburg Monarchy 1841-1865, New York, 1977.], John Komlos, [John Komlos (ed.), Economic Developement In the Habsburg Monarchy in the 19th Century, New York, 1983.], generând o direcţie de cercetare denumită revizionistă, datorită concluziilor pe care le presupunea şi care infirmau vechile concepţii despre problema modernizării economice în Monarhia dunăreană. Ei au fost secondaţi de istorici maghiari ca Berend şi Ránki, Katus, [I. Berend, G. Ránki, East Central Europe in the Nineteenth and Twentieth Centuries, Budapest, 1977, L. Katus, Economic Growth in Hungary during the Age of Dualism 1867-1913, în: “Social Researches on the History of East-Central Europe”, Budapest, 1970, pp. 35-127.], urmând apoi o serie de volume colective şi sinteze, între care Die Habsburger Monarchie, vol. 1, care sintetizează cele mai noi analize la acel moment asupra istoriei modernizării economice în spaţiul central-european.

În teza de doctorat publicată sub titlul Dilemele modernizării. Economie şi societate în Transilvania 1850-1875, Cluj 2007, 360 pp., am abordat problematica modernizării în spaţiul transilvan la nivel economic şi social din perspectiva teoriilor modernizării, într-un efort de sintetizare la nivel macroeconomic a principalelor evoluţii la nivelul societăţii transilvane în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Am realizat şi o analiză a politicilor statului austriac apoi a administraţiei de la Budapesta de după 1867 în privinţa politicilor economice, a măsurilor şi strategiilor urmate cu scopul modernizării provinciei şi racordării acesteia la circuitele economice din cadrul Monarhiei Dunărene.

Unele aspecte au fost analizate în profunzime, altele în detaliu, în funcţie de materialul avut la dispoziţie. Între timp, investigaţiile preliminare realizate în arhivele din ţară şi de la Viena au relevant surse încă nestudiate referitoare la tema propusă spre cercetare.

Plecând de la aceste premise, şi constatând lipsa unor cercetări relevante asupra subiectului, proiectul de faţă îşi propune o analiză aprofundată a politicilor economice ale statului austriac în Transilvania în perioada 1850-1867, insistând asupra a două componente: investiţiile directe ale statului austriac în economia Transilvaniei şi acţiunile şi strategiile interconectării provinciei la reţeaua de telegraf a Monarhiei şi a Europei, -o chestiune de importanţă excepţională în contextul vremii.

Lista lucrarilor stiintifice publicate dupa anul 2000

I. Carti de unic autor

• Iosif Marin Balog, Dilemele modernizării. Economie şi societate în Transilvania 1850-1875, Editura International Book Access, Cluj-Napoca, 2007, 360 pp, ISBN 973- 883002-8. Carte premiată de către Academia Română în 2009 cu premiul „George Bariţiu”.

II. Editii de documente

• Documente privind revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Seria C. Transilvania, vol. VIII, Bucureşti, Editura Academiei, 2007, 423 p., ISBN 973-27-03-04-0 (colaborator)
• Revoluţia transilvană de la 1848-1849. Date, realităţi şi fapte reflectate în documente bisericeşti ortodoxe, volum întocmit de Dumitru Suciu (coordonator), Alexandru Moraru, Iosif Marin Balog, Diana Covaci, Cosmin Cosmuţa, Lorand Madly, Editura Asab, Bucureşti, 2011, 588 p. ISBN: 978-973-7725-85-1
• Documente privind revoluţia de la 1848 în Ţările Române, seria C. Transilvania, vol. IX, 1-5 iulie 1848, 400 pp. (coord.) Gelu Neamţu, volum întocmit de: Marghiola Bodor, Ela Cosma, Attila Varga, Marin Balog Sub tipar.

III. Studii stiintifice publicate in reviste de specialitate

• Fenomenul emigrării românilor transilvăneni în SUA la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX (1890-1914) , în: “Romainan – American Heritage Center. Information Bulletin”, Jackson , SUA, Jan- Mar 2002, pp. 5-12.
• Societatea rurală transilvană în tranziţia spre modernitate în lumina legislaţiei austriece din perioada neoabsolutistă (1849-1859) în colaborare cu Prof. Dr. Teodor Pavel, în: “Studia Universitas Babeş-Bolyai, series Historia”, XLVII, 2002, Cluj-Napoca, pp.41-54.
• Eforturi de modernizare economică şi redresare financiară a Imperiului Austriac în anii 1853-1854: Împrumutul intern pe bază de subscripţiuni publice din 1854 şi rolul Transilvaniei, în: “Studia Universitas Babeş-Bolyai, series Historia”, anul XLVIII, 1-2, 2003, p.107-120.
• Modernizarea în societatea rurală transilvană la mijlocul secolului al XIX-lea şi reconsiderarea atitudinii faţă de timp din perspectiva practicilor economice moderne în: “Arhiva Someşană”, Năsăud, 2, 2003, pp. 347-357.
• Efectele politicilor economice ale statului austriac asupra modernizării economice a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1875) , în: “Revista Bistriţei”, XVIII, Bistriţa, 2003, pp. 207-217.
• Modernizarea economică şi construcţia căilor ferate în Transilvania: aspecte social-economice ale disputei dintre sibieni şi braşoveni la mijlocul secolului al XIX-lea privind traseul primei căi ferate, în: “Ţara Bârsei”, Braşov, serie nouă, nr. 2, 2003, pp.47-54.
• Camera de Comerţ şi Industrie din Braşov şi implicarea sa în eforturile de modernizare economică a sud-estului Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1851-1900) , în colaborare cu Măriuca Radu (Braşov), în: “Arhiva Someşană”, Năsăud, 3, 2004, pp. 61-95.
• „Arii de atracţie” şi reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1875) , în „Ţara Bârsei”, 3, Braşov, 2004, pp. 35-45.
• Politica financiară a Vienei în Transilvania între Revoluţia Paşoptistă şi Dualism: cazul filialei braşovene a băncii vieneze Creditanstalt, în, „Arhiva Someşană”, 5, 2006, pp. 63-74.
• Transporturile şi comunicaţiile: evoluţie şi semnificaţie în procesul modernizării economice a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea, în: „Revista Bistriţei”, XX, 2006, pp. 235-248.
• [BDI] Braşovul – centru financiar şi bancar al Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea, în, “Historia Urbana”, Bucureşti, XIV, 2007, p. 13-21.
• Habtitatul şi arhitectura rurală în Transilvania în noul context economic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea –interferenţe şi modernizare, în, “Ţara Bârsei”, 6, 2007, pp. 66-76.
• Înalta birocraţie austriacă din Transilvania şi rolul său în modernizare la mijlocul secolului al XIX-lea, în, „Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, series, Historica”, XLVII, 2008, pp. 95-106.
• [ISI] The Agrarian Reforms Introduced at theMiddle of the 19th Century. Their Effects Upon the Modernization of Transylvanian Society 1850-1880, în „Transylvanian Review”, 1, 2008, pp. 12-27.
• Rolul publicisticii în conturarea unui discurs despre modernizare în Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea, în “Ţara Bârsei”, nr. 7, 2008, p. 37-46.
• Relaţiile economice româno-germane şi mecanismele lor de articulare între anii 1866-1890, în „Revista Bistriţei”, XXII, p. 321-332.
• [BDI] Die Rolle der Publizistik im Verlauf der herausbildung eines Diskurses betreffend die Modernisierung in Siebenbürgen um die mitte des 19. Jahrhunderts, în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde“, Sibiu, 52, 2009, p. 95-1
• [BDI] From Community to Society. A Pattern of Modernization in Transylvania in European Context. The Role and Implications of the State Policies (1850-1918) , în, “Der Donauraum”, Wien, Jahrgang 49, Heft 1-2/2009, p. 99-108. Acest studiu a fost realizat prin suportul financiar al CNCSIS-UEFISCU, proiect PN II _IDEI cod 2405/2008.
• [BDI] Preliminarii pentru o analiză istorică a relaţiei rural-urban în societatea transilvană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în “Caiete de Antropologie istorică”, nr. 1, (14), 2009, p. 87-102. Acest studiu a fost realizat prin suportul financiar al CNCSIS-UEFISCU, proiect PN II _IDEI cod 2405/2008.
• [ISI] The Exports of Austrian Capital in Transylvania in the 19tth Century and its effects on the Industrialization. The case of the Anonymus Society of Mines and Furnances from Brasov (1856-1894) , in, “Transylvanian Review”, XVIII, Suppelment, nr. 1, 2009, p. 19-38. Acest studiu a fost realizat prin suportul financiar al CNCSIS-UEFISCU, proiect PN II _IDEI cod 2405/2008.
• Die Finanzpolitik Wiens zwischen der 1848-er Revolution und Dualismus: der Fall der kronstädtischen Filiale der Wiener Bank Creditanstalt, în „Studia Germanica Napocensia”, nr. 1, Cluj, 2009, p. 205-220.
• [ISI], Networks of Economic Relations between Rural and Urban Areas: The Economic Modernization of Transylvania in the Second Half of the 19 th Century, in “Transylvanian Review, vol. XIX, No. 1 Spring 2010, p. 11-22. Acest studiu a fost realizat prin suportul financiar al CNCSIS-UEFISCU, proiect PN II _IDEI cod 2405/2008.
• „Biserică şi comunitate în Transilvania în epoca modernă”. Un proiect de publicare a corespondenţei protopopiatelor ortodoxe ardelene cu Eparhia de la Sibiu (1800-1918)-prezentarea unui studiu de caz, în Ţara Bârsei,serie nouă, nr. 9, 2010, p. 53-59.
• “Between centre and periphery: the role of connecting Transylvania to the Telegraph Network of the Habsburg Monarchy in the Mid- Nineteenth Century” , în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, series, Historica”, XLIX, 2010, p. 289-298.
• Institute şi societăţi de asigurare din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Rolul lor în promovarea asociaţionismului şi spiritului de solidaritate, în „Revista Bistriţei”, XXIII, 2010.
• “Criza economică din 1873. Manifestarea şi percepţia ei în economia şi societatea transilvană” în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, series, Historica” , 50, 2011, sub tipar. (28 p.) Studiul reprezintă rezultate parţiale ale programului individual de cercetare III/6: Investiţiile austriece de capital în economia Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Rolul şi efectele lor în modernizare, derulat în cadrul Institutului de istorie „George Bariţiu” din Cluj Napoca al Academiei Române.

IV. Studii stiintifice publicate in volum

• Este istoria economică o disciplină autonomă?, aspecte metodologice, privire retrospectivă şi necesităţi ale prezentului, în vol. (coord): Radu Mârza, Laura Stanciu, Cum scriem istoria? Apelul la ştiinţe şi dezvoltările metodologice contemporane, Alba Iulia , 2003, pp. 133-143.
• Agenţii interni şi externi ai modernizării economice a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1875) , în vol.(coord.) Teodor Pavel, Tradiţie şi modernizare în societetea transilvăneană 1850-1918, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003, pp.11-66. Studiul elaborat prin sprijinul financiar al grantului tip A 1224, 2002-2004, director de proiect, prof. dr. Teodor Pavel.
• Aspecte ale relaţiei centru-periferie în modernizarea economică a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1867) , în vol. (coord.): Corneliu Gaiu, Horatiu Bodale, Centru şi periferie, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004, pp. 212-224.
• Transformările sociale şi relaţia sat-oraş în procesul modernozării economice a Transilvaniei la mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1875) , în, Identitate şi Alteritate IV. Studii de imagologie istorică, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005, pp.183-212.
• Politica fiscală a Vienei în Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea: între centralism birocratic şi modernizare regională, în vol. (coord.): Teodor Pavel, Marin Iosif Balog, Opţiuni democratice la popoarele central-est europene în secolul al XIX-lea, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2006, pp. 212-241.
• Reformele agrare de la mijlocul secolului al XIX-lea şi efectele lor asupra modernizării în societatea transilvană (1850-1880) , în vol. (coord. Ioan Bolovan, Sorina Bolovan), Schimbare şi devenire în Istoria României. Lucrările Conferinţei internaţionale Modernizarea în România în secolele XIX-XXI”, Cluj-Napoca, 21-24 mai 2007, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2008, pp. 159-190.
• Ioan Maiorescu sau ipostaza revoluţionarului european la 1848, în Biografii paşoptiste, vol. II, (coord. Gelu Neamţu), Bucureşti Editura Academiei, 2009, p. 77-101.
• Ioan Buteanu sau ipostaza revoluţionarului martir la 1848, în Biografii paşoptiste, vol. II, (coord. Gelu Neamţu), Bucureşti Editura Academiei, 2009, p. 101-123.
• „Tendinţe şi procese în evoluţia preţurilor şi a salariilor în contextul schimbărilor economice şi a urbanizării din Transilvania în a doua jumătate a secolului al 19-lea (1850-1900)” în vol. Relaţia rural-urban: ipostaze ale tradiţiei şi modernizării, (coord.) Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2010, p. 229-268. Acest studiu a fost realizat prin suportul financiar al CNCSIS-UEFISCU, proiect PN II _IDEI cod 2405/2008.

V. Lucrari coordonate / ingrijite

• Teodor Pavel, (coord.) Marin Iosif Balog, Opţiuni democratice la popoarele central-est europene în secolul al XIX-lea, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2006, 318 pp, ISBN 973-7710-91 6. – Carte tipărită cu sprijinul financiar al grantului tip A 406, 2004-2006, director de proiect, prof. dr. Teodor Pavel.
• Relaţia rural-urban: ipostaze ale tradiţiei şi modernizării, (coord.) Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2010, ISBN 978-973-595-230-3, 645 pp. Carte tipărită cu suportul financiar al CNCSIS-UEFISCU, proiect PN II _IDEI cod 2405/2008.