Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Profil

Experienţa profesională

Februarie 2003-prezent

Funcţia sau postul ocupat: Lector universitar
Activităţi şi responsabilităţi principale: Activitate didactică, activitate de cercetare, gestionar
Numele şi adresa angajatorului: Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Didactic

Februarie 2001-februarie 2003

Funcţia sau postul ocupat: Asistent universitar
Activităţi şi responsabilităţi principale: Activitate didactică, activitate de cercetare
Numele şi adresa angajatorului: Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Didactic

August 1994 – februarie 2001

Funcţia sau postul ocupat: Muzeograf
Activităţi şi responsabilităţi principale: Activitate de muzeografie, activitate de cercetare
Numele şi adresa angajatorului: Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Etnografie

Educaţie şi formare

Aprilie 2007-februarie 2011

Calificarea / diploma obţinută: Doctor in „Antropologia e Etnologia” (Perugia), doctor în Sociologie (SNSPA)- susţinerea publică la 24 februarie 2011 (Perugia).
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Antropologie şi Etnologie
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Doctorat internaţional coordonat de Universita degli Studi di Perugia, Italia, în cotutelă cu SNSPA, Bucureşti;

Aprilie 1995-decembrie 2003

Calificarea / diploma obţinută: Doctor în istorie
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Disciplinele principale aferente istoriei moderne
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

Octombrie 1989-iunie 1994

Licenţiat în istorie - Disciplinele principale ale istoriei universale şi a României
Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

Alte competente si aptitudini

• Cunostinte avansate de limba engleza si franceza
• Microsoft Word, Microsoft PowerPoint

Povăţuitorii sănătăţii. Medici români şi literatura medicală în limba română din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX (1850-1914)

Proiectul de faţă se înscrie în domeniul mare de cercetare pe care l-am abordat încă din perioada pregătirii doctoratului (Imaginarul corpului uman. Între cultura savantă şi cultura ţărănească – secolele XIX-XX). Atunci, încercând să explic de ce la sfârşitul secolului al XX-lea încă mai puteam găsi pe teren, adică în satele româneşti din Vechiul Regat dar şi din Ardeal, un univers corporal autonom faţă de cel modern, am coborât la rădăcinile modernizării igienice şi sanitare a lumii rurale de la mijlocul secolului al XIX-lea. Cu această ocazie am luat contact (şi de atunci sunt fascinat) de discursul medical despre societatea epocii şi mai ales despre lumea ţărănească. În vremea elaborării lucrării de doctorat mi-am restrâns aria cercetărilor istorice doar la Vechiul Regat.

Mai târziu, cu ajutorul a două finaţări CNCSIS, am aprofundat domeniul modernizarii igienice şi sanitare în Vechiul Regat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea (până la Primul Război Mondial). În urma primei finaţări am publicat o carte (în colaborare) asupra subiectului, iar mai apoi, la a doua finaţare, ne-am axat pe editarea unor volume de documente. Astfel, în 2009 a apărut o lucrare despre legislaţia sanitară între 1874 şi 1910 unde am publicat nu numai lagile sanitare cu toate modificările lor, ci şi alte legi cu caracter sanitar precum şi o selecţie de regulamente sanitare generale şi locale. Anul trecut, demersul nostru a fost continuat prin publicarea unui volum de rapoarte sanitare, (1864-1906), o componentă esenţială a discursului medical. Am ilustrat în acest volum fiecare categorie de rapoarte sanitare prin unul sau mai multe texte preluate din surse edite sau de arhivă.

Cercetările asupra discursului medical din Vechiul Regat mi-au dovedit complexitatea şi importanţa acestui domeniu de cercetare. Astfel, medicii zugrăvesc lumea ţărănească – spre a lua un exemplu – în tuşe cvasi-exclusiv negative; ei contribuie la ceea ce numeam imaginea negativă a ţăranului şi lumii rurale care în epocă este contrabalansată de imaginea pozitivă nou afirmată prin romantism şi prin facicolul de stiinţe sociale care îşi propun să studieze din alte perspective lumea rurală (etnografia, folcloristica, etc).

Iar discursul medical, îl numeam cândva medico-social, este de o bogăţie surprinzătoare: există o imensă masă de documente elaborate de medici în care vorbesc despre ei, despre lumea în care trăiesc şi implicit despre societatea în are ar vrea să trăiască. Articolele din revistele medicale de popularizarea, din presa epocii în general, manualele şcolare, rapoartele sanitare de la cele al Directorului Direcţiunii Generale a Serviciului Sanitar şi până la cele ale umilului medic de plasă, toate se constituie într-un discurs coerent despre societate. Spun coerent deoarece în ciuda diversităţii surselor care compun discursul medical, o analiză tematică a lui dă la iveală un număr relativ restrâns de teme:

1. Igiena vestimentaţiei;
2. Igiena corporală;
3. Igiena locuinţei şi a gospodăriei;
4. Alimentaţia;
5. Alcoolismul;
6. Bolile epidemice;
7. Tema degenerării rasei.

Cum spuneam, toată această problematică am studiat-o pentru a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Vechiul Regat. Dar ce se întâmplă în Transilvania din acest punct de vedere? Avem şi aici un discurs medical? Şi dacă da, care sunt temele acestuia şi relaţiile cu cel din Vechiul Regat? Iată cateva întrebări care mă bântuiau de ceva vreme şi la care încercăm să oferim un răspuns prin proiectul de faţă.

În ceea ce priveşte discursul medical, specificitatea Transilvaniei se manifestă la nivelul surselor unde, de pildă, lipseşte aproape cu desăvârşire presa medicală în limba română. În intervalul studiat există doar două periodice medicale în limba română: „Higiena şi Şcoala”, Timişoara, (1876-1880) şi „Sănătatea. Foaie pentru igienă şi medicină populară”, Braşov (1908). Pentru că, am uitat să vă spun, ne vom ocupa doar de discursul medical care s-a manifestat în limba română. Dacă presa medicală specializată este atât de restrânsă numeric, medicii vor găsi alte căi de comunicare, mai ales prin intermediul presei nespecializate. Astfel „Gazeta de Transilvania”, „Foaie pentru minte inimă şi literatură” sau „Transilvania” conţin numeroase articole cu conţinut igienic şi sanitar. Acestora li se adaugă manualele şcolare care conţin discursul medical normativ, dar şi pe cel descriptiv. Toate împreună constituie suportul multiform al discursului medical.

În ceea ce priveşte temele discursului medical în limba română din Transilvania, din sondajele preliminare reiese că ele se suprapun, măcar parţial, peste cele depistate în Vechiul Regat. Totuşi, este greu de crezut că nu există şi specificităţi ale discursului medical în Transilvania. Bănuim că cercetările viitoare din cadrul proiectului vor confirma această ipoteză de lucru. O secţiune specială a acetei cercetări va pune faţa în faţă şi va analiza în ogrlindă discursul medical din cele două provincii româneşti.

În sfârşit, de-a lungul cercetării ne vom ocupa de asemenea despre emitenţii discursului medical: despre medici ca şi corp profesional. Tot din cercetări preliminare am periodizat constituirea grupului profesional al medicilor în două etape: una de început în deceniile de la mijlocul secolului şi o a doua în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi la începutul secolului următor. Fiecare dintre aceste etape vor fi exemplificate prin analiza biografiei unor personaje medicale reprezentative. Pentru prima perioadă ne vom opri asupra lui Pavel Vasici, iar cea de-a doua va fi ilustrată de Iuliu Haţieganu şi Victor Babeş.

In concluzie, ne propunem in proiectul de faţă să urmărim pe de o parte constituirea corpului profesional al medicilor din Transilvania şi afirmarea lui la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, iar pe de altă parte vom încerca să surprindem constituirea şi sintaxa discursului medico-social în aceiaşi perioadă. Pe ambele paliere vom avea în vedere o constantă comparaţie cu sitaaţia contemporană din Vechiul Regat.

Domenii de cercetare

• Antropologia corpului uman - Constantin Bărbulescu, Imaginarul corpului uman. Între cultura ţărănească şi cultura savantă (secolele XIX-XX) , Ed. Paideia, Bucureşti, 2005, 272 p.
• Modernizarea igienică şi sanitară a lumii rurale româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX - Constantin Bărbulescu, Vlad Popovici, Modernizarea lumii rurale din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. Contribuţii, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2005, 170 p.;
• Istoria socială a medicinei în secolul al XIX-lea românesc - Constantin Bărbulescu, Alina Ioana Şuta, Oana Mihaela Tămaş, Alin Ciupală, Vlad Popovici, Legislaţia sanitară în România modernă (1874-1910), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009, 746 p.; Constantin Bărbulescu, Cristina Gudin, Oana Mihaela Tămaş, Mihaela Mehedinţi, Alin Ciupală, Vlad Popovici, Rapoarte sanitare în România modernă (1864-1906) , Editura Mega, Cluj-Napoca, 2010, XVI+398 p.