Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Descarca CV BERESCHI Andrei

De partibus animalium: recuperarea operei biologice a lui Aristotel în limba română

Proiectul de cercetare pe care îl propun iniţiază recuperarea operei biologice a lui Aristotel prin realizarea unei ediţii critice în limba română a tratului aristotelician De partibus animalium (gr. Peri zoion morion).

Opera biologică a lui Aristotel, cu toate că reprezintă mai mult de o treime din opera acestui gânditor, nu a intrat încă în cultura română. Cu excepţia micilor tratate grupate sub titulatura Parva naturalia (traduse de Şerban Mironescu şi Constantin Noica), biologia lui Aristotel, în lipsa unor ediţii în limba română, nu a putut intra nici în circuitul ştiinţific al ştiinţelor umaniste, nici în cel al ştiinţelor naturii. Apoi, în consecinţă, un întreg domeniu de cunoaştere interdisciplinară (filosofie antică şi medievală, istoria ştiinţelor, biologie, istoria mentalităţilor) nu a avut platforma necesară pentru a se racorda la dezbaterile internaţionale pe această temă. Mai mult, în plan intern, percepţia asupra filosofiei lui Aristotel a rămas una lipsită de o viziune integratoare şi deformată, impunând ideea unui filosof centrat pe metafizică, etică şi politică.

Relevanţa proiectului este, aşadar, multiplă şi vizează, în afara domeniului istoriei filosofiei, o relaţionare între terminologia filosofică şi cea aparţinând biologiei ca atare. Un exemplu decisiv îl constituie conceptul de specie. Paradigma biologică impusă de Aristotel (dominantă până la Charles Darwin) utilizează conceptul de specie (gr. eidos, morphe – formă) într-un sens fixat filosofic: speciile sunt date ca arhetipuri eterne (sens dat de Platon lui eidos) într-o taxonomie a naturii invariabilă temporal. Fiecare specie este structurată teleologic, iar părţile unui vieţuitor saturează o funcţie predeterminată în vederea schemei fixe oferite de specie. Elaborarea filosofică a conceptului de specie (orice specie există în vederea unui bine al său, determinat) impune pentru multă vreme paradigma finalităţii interne în studiul speciilor. Abia odată cu revoluţia ştiinţifică a lui Ch. Darwin, conceptul de specie va fi gândit în orizontul schimbării temporale (evoluţionist) şi al interacţiunii interspecifice (selecţie) şi cu mediul înconjurător.

Editarea şi traducerea tratatului De partibus animalium se motivează prin faptul că el cuprinde informaţiile cele mai importante privitoare la felul în care filosofia naturii, metafizica şi psihologia lui Aristotel îi predetermină explicaţiile biologice. Structura sistemului biologiei lui Aristotel cuprinde o serie de şase opere. Historia animalium (înregistrarea datelor observaţionale), De partibus animalium, De incessu animalium, De anima, Parva naturalia, De motu animalium şi De generatione animalium. Tratatul care face obiectul proiectului se ocupă de felul în care materia oferă o bază pentru realizarea funcţiilor organelor, în timp ce tratatul De anima analizează forma funcţiilor sufletului care intervin în activarea organelor. Tratatul De anima a fost tradus de Alexander Baumgarten sub egida Centrului de Studii Antice şi Medievale al UBB, iar un dialog cu contrapartea sa organică ar da o coerenţă şi o bună introducere în opera biologică aristoteliciană.

Proiectul ediţie presupune: (1) stabilirea şi alegerea unor lecţiuni manuscrise în lumina cercetărilor filologice actuale, (2) traducerea textului şi negocierea interdisciplinară a terminologiei speciale greceşti (genesis, morion, zoe, eidos, hyle, dynamis, pneuma, symetria), (3) realizarea unor note textuale comprehensive, (4) publicarea unor studii explicative şi interpretative care să introducă în ansamblu biologia lui Aristotel în spaţiul de dezbatere ştiinţifică. Rezultatul practic vizat la încheierea proiectului este publicarea sa integrală la o editură de prestigiu.

1. Situaţia colaţionărilor de manuscrise privitoare la De partibus animalium este în continuă schimbare mai ales după intervenţiile lui K. E. Bitterauf (Der Schlussteil der aristotelischen Biologie: Beitraege zur Textgeschichte und Textkritik şi Neue Textstudien zum Schlussteil der aristotelischen Biologie - 1913) şi ale lui A.L. Peck în ediţia LOEB (1937). Istoria traducerii operelor biologice ale lui Aristotel începe în limba arabă în secolul al IX-lea şi este făcută la şcoala lui Ibn al-Batriq. Manuscrisul se află la British Museum. Prima traducere în latină se face după traducerea arabă şi îi aparţine lui Michael Scotus la începutul secolului al XIII-lea. O traducere ulterioară, după un manuscris grecesc este făcută în acelaşi secol de William de Moerbecke, manuscris care a stat la baza ediţiei lui I. Bekker. În urma dezbaterilor actuale, rezultă că sugestia lui A. L. Peck privitoare la nevoia unei mai mari creditări a traducerii lui Scotus (ca fiind mai apropiată de un original grecesc pierdut) trebuie luată în considerare. Îmi propun ca în stagiul de documentare din cadrul proiectului să propun lecţiuni noi în cadrul colaţionării.

2. Terminologia biologică introdusă de Aristotel (genesis, morion, zoe, eidos, hyle, dynamis, pneuma, symetria, physis) reprezintă prima terminologie tehnică a ştiinţei biologiei, o terminologie care a şi impus categoriile paradigmei sale ştiinţifice pentru mult timp. Termenii utilizaţi nu provin însă dintr-un sol ştiinţific preexistent, ci îşi au originea într-o elaborare filosofică proprie care le deschide un orizont de sens ce poate fi decis numai prin confruntarea cu celelalte opera filosofice ale lui Aristotel, dar şi cu tradiţia filosofică greacă platoniciană sau presocratică. Traducerile în latină ale biologiei aristoteliciene (din arabă sau din greacă) au complicat şi mai mult perspectiva terminologică, ştiut fiind faptul că ştiinţa biologiei (taxonomia, în special) utilizează baza lingvistică a limbii latine. Este necesară, aşadar, o abordare diacronică şi sincronică a terminologiei tehnice folosite de Aristotel, dar şi o adaptare a acesteia la limba română, lucru ce solicită competenţe filologice şi filosofice.

3. Acest cadru complex impune realizarea unor note contextuale comprehensive, bazate pe studiile consacrate asupra filosofiei lui Aristotel, dar şi pe studii recente. Stagiul de cercetare din cadrul programului îmi va oferi şansa accesului la un material bibliografic recent şi complet. Publicarea ediţiilor la care am lucrat stau mărturie pentru experienţa acumulată în domeniu.

4. Pregătirea studiului comprehensiv va avea ca fază intermediară intrarea în dezbaterea internaţională asupra temei şi participarea la colocvii şi publicaţii internaţionale cu articole şi conferinţe. Studiul îşi propune nu doar să expliciteze situaţia tratatului De partibus animalium, ci să ofere o recuperare de ansamblu a principiilor filosofiei naturii a lui Aristotel, la nivelul dezbaterilor de astăzi.

Statutul didactic îmi oferă şansa să pot lucra împreună cu studenţii de la Filosofie asupra temei propuse, integrând astfel şi interesul lor de cunoaştere în spaţiul proiectului.

Îmi propun ca tematica aleasă să se continue în viitor cu elaborarea unui curs de masterat privitor la opera biologică a lui Aristotel, care să aibă ca rezultate şi traducerea celorlalte opere din corpus-ul biologiei acestui autor. Îmi propun astfel să contribui, pe termen mai lung, la realizarea unei prime ediţii integrale în limba română a operelor lui Aristotel, operă de patrimoniu pentru fiecare cultură europeană.

Experienţa dobândită în publicarea unor ediţii (cf. publicaţiile) din operele autorilor clasici este un argument care susţine seriozitatea şi fezabilitatea proiectului. Dificultatea sporită a ediţiei operei De docta ignorantia a lui Nicolaus Cusanus, dar şi gradul de profesionalism atins în acest caz, au determinat anexarea ei ca probă a pregătirii în domeniu.

Domenii de cercetare de interes / articole publicate

Ediţii la edituri interne cu recunoaştere ştiinţifică

• Alfarabi, Despre intelect şi inteligibil, traducere din latină, note şi studiu de Andrei Bereschi, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 110 p.
• Toma din Aquino, Despre guvernământ, editura Polirom, Iasi, 2005, 310 p., ediţie îngrijită, traducere din latină, notă introductivă şi note de Andrei Bereschi.
• Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia editura Polirom, Iasi, 2008, 630 p., ediţie îngrijită, traducere din latină, notă introductivă, tabel cronologic, note şi postfaţă de Andrei Bereschi.
• Toma din Aquino, Summa Theologica, vol. 1, editura Polirom, Iasi, 2009, în colaborare.

Volum coordonat

• Studii Tomiste II, ed. Zeta Books, Bucureşti, 2010, 205p., volum coordonat de Andrei Bereschi.

Articole

IStudii în reviste de specialitate de prestigiu (articole ISI, ERIH, BDI)

• LA THEORIE DES FORMES POLITIQUES DANS L’ANTIQUITÉ GRECQUE (PLATON, ARISTOTE ET POLYBE), în Studia Philosophia Universitatis Babeş-Bolyai, issue 1 ⁄ 2009.

Studii în cărţi apărute la edituri interne cu recunoaştere ştiinţifică

• “Alfarabi şi tratatul despre intelect”, în Alfarabi, Despre intelect şi inteligibil, traducere din latină, note şi studiu de Andrei Bereschi, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 89-102.
• “Experienţa revelaţiei sau Apologia doctae ignorantiae discipuli ad discipulum”, în Nicolaus Cusanus, De docta ignorantia, editura Polirom, Iasi, 2008, 630 p., ediţie îngrijită, traducere din latină, notă introductivă, tabel cronologic, note şi postfaţă de Andrei Bereschi, p. 546-612.
• “Sensul etic al Politicii lui Aristotel şi esenţa conceptului de autarkeia”, în volum colectiv Filosofia politică a lui Aristotel, editura Polirom, Iaşi, 2002, coordonatori Vasile Muscă şi A. Baumgarten, p. 193-222
• “Două morfologii politice şi o istorie”, în volum colectiv Filosofia politică a lui Platon”, editura Polirom, Iaşi, 2006, coordonatori Vasile Muscă şi A. Baumgarten, p. 132-158.
• “De la unu la pace. Incursiune în gândirea politică a lui Toma d’Aquino”, în volumul Studii Tomiste II, ed. Zeta Books, Bucureşti, 2010, p. 198-205.