Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Profil

Experienta profesionala / Professional Experience

• 1 decembrie 1999 – prezent: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Judeţeană Iaşi, arhivist / 1st December 1999 - present: archivist at Iaşi (Iassy) County Branch of the National Archives of Romania
• 15 februarie 2001-15 iunie 2001: Grupul Scolar Industrial „Tehnoton”-Iasi, profesor suplinitor de istorie; / 15th February 2001- 15th June 2001: history teacher at “Tehnoton” High School in Iassy;
• 1 decembrie 1999-15 iunie 2000: Şcoala Generală nr. 36 "Vasile Conta"-Iaşi, profesor suplinitor de istorie; / 1st December 1999-15th June 2000: history teacher at "Vasile Conta" Secondary School in Iassy;
• 1 septembrie 1998-1 decembrie 1999: Şcoala Generală nr. 36 "Vasile Conta"-Iaşi, profesor titular de istorie; / 1st September 1998-1st December 2000: history teacher at "Vasile Conta" Secondary School in Iassy;
• 15 ianuarie -31 iulie 1998: Şcoala Generală nr. 10 "Gheorghe Brătianu"-Iaşi, profesor suplinitor de istorie; / 15th January 1998 – 31st July 1998: history teacher at "Gheorghe Bratianu" Secondary School in Iassy;
• 1 octombrie - 31 decembrie 1997: Liceul Agricol „Haralamb Vasiliu”-Podu Iloaiei, profesor suplinitor de istorie;/ 1st October 1997 – 31st December 1997: history teacher at "Haralamb Vasiliu" High School in Podu Iloaei, Iassy;
• specialist în paleografie chirilică şi slavonă / specialist in Cyrillic palaeography and Slavic palaeography used in the Romanian Principalities in the Middle Ages.

Studii / Studies

• 30 ian. 2009 – doctor în istorie cu teza -Domeniul ecleziastic în Ţara Moldovei până la instaurarea regimului fanariot, Universitatea „AL.I.CUZA”- IAŞI, FACULTATEA DE ISTORIE, distincţia Magna cum laude (coordonator: Prof. univ. dr. Ioan Caproşu)/ 30th January 2009: Doctoral thesis defence – The Ecclesiastic Estate of Moldovia until the Beginning of the Phanariot Regime, distinction Magna cum laude, Faculty of History, "Al.I.Cuza" University - Iassy, Romania, (thesis adviser: Prof. Ioan Caproşu)
• 1st November 2002- 29th January 2009: PhD studies within the History Faculty of the “Al. I. Cuza” University
• 1 oct. 1997-1 iul. 1998: Universitatea „AL.I.CUZA”- IAŞI, FACULTATEA DE ISTORIE, diplomă de STUDII APROFUNDATE (specializarea Editarea Izvoarelor Istoriei Antice şi Medievale), cu media generală 9,92; studii postuniversitare;/ 1st October 1997- 1st July 1998: Master studies, specialization in Archive science, on The Editing of the Ancient and Medieval Documents, "Al.I.Cuza" University - Iassy, Romania, year 1998, I graduated with 9.92 points out of 10.
• 1 oct. 1993-1 iul. 1997: Universitatea „AL.I.CUZA”- IAŞI, FACULTATEA DE ISTORIE, diplomă de LICENŢĂ, cu media generală 9.72; studii universitare / 1st October 1993- 1st July 1997: Bachelor studies, the Faculty of History, "Al.I.Cuza" University - Iassy, Romania, year 1997, I graduated with 9.72 points out of 10.
• 15 sept. 1989 – 30 iun. 1993: Liceului Teoretic Eudoxiu Hurmuzachi-Radăuţi, jud. Suceava; diplomă de BACALAUREAT; studii liceale; / 15th September 1989 –30th June 1993: undergraduate studies, "Eudoxiu Hurmuzachi" National College, Radauti, Suceava, year 1993.
• 15 sept 1981-30 iun. 1989: Şcoala Generală Bivolărie, com. Vicovu de Sus, jud. Suceava, studii primare şi gimnaziale / 15th September 1981 –30th June 1989: primary school, Bivolărie General School, Vicovu de Sus, Suceava county.

Burse de studiu, stagii de formare şi cercetare externe/Foreign fellowships, training and research courses

• 30 martie – 4 iunie 2009 stagiar în cadrul programului Le Stage technique international d’archives 2009, organizat de către Les Archives Nationales de France / 30th March to 4th June, 2009 participation in The International Technical Training of Archives, 2009 (Le Stage Technique International d'Archives in 2009), organized by The National Archives of France (Les Archives Nationales de France).

Domenii de interes stiintific / Research Fields

• a) Istoria românilor / Romanian History: domeniul bisericesc în Moldova în secolele XIV-XIX; relaţiile sociale din Evul Mediu românesc până la 1862; istoria Bisericii în Evul Mediu; evoluţia instituţiilor administrative din Evul Mediu până la 1862; actul de ctitorie în Evul Mediu românesc; ceremonialul de Curte în Ţările Române în sec. al XIX-lea; crime si pedepse din Evul Mediu românesc până la 1862; domeniul domnesc în Evul Mediu; haiducia; chezăşia; blestemul; jurământul; istoria artei etc. / the Church field in Moldova between the 14th -19th centuries; Romanian medieval social relations until 1862; the history of the Church in the Middle Ages; the development of the administrative institutions in the Middle Ages until 1862; the act of foundation in medieval Romania; Court ceremonial in the Romanian Principalities in the 19th century; medieval crime and punishment in the Romanian Principalities until 1862; the Moldavian crown estate in the Middle Ages; the history of art, of the outlawry, of the guarantee, of the curse, of the oath.
• b) arhivistică/Archive: istoricul şi prelucrarea actelor de stare civilă; selecţionarea documentelor; prelucrarea fondurilor si colectiilor documentare; editarea documentelor medievale si moderne; dispariţia documentelor; falsificarea documentelor medievale; sigilografia teritorială romanească în sec. al XIX-lea; modernizarea arhivelor româneşti/ the history and the processing of the civil status documents; the selection of the documents; the processing of the documentary collections; the editing of the medieval and modern documents; the disappearance of the documents; the falsification of the Romanian medieval documents; Sigillography in the 19th century; the modernization of the Romanian archives.
• c) lingvistică/linguistics: sensul unor expresii idiomatice – copii ale realităţii; întocmirea unui glosar de arhaisme specifice veacului al XVIII-lea şi primei jumătăţi a sec. al XIX-lea / the meaning of idioms - copies of reality; preparing a glossary of specific archaisms of the 18th century and of the first half of the 19th century.

Alte activităţi ştiinţifice / Others scientific activities

• descoperitor în octombrie 2001, în Arhivele Naţionale Iaşi, a două timbre din seria Cap de bour, a doua ediţie -1859 / In 2001, I discovered two of the very famous stamps "Head of Bull", second edition -1859, during the processing of Moldavian Finance Ministry files owned by the Iaşi County Branch of the National Archives, Romania.

Identitate etnică, religioasă şi culturală în graffiti-le din pictura murală din Bucovina (de la sfârşitul secolului al XVI-lea până în 1918) [The title of the project: The Ethnical, Religious and Cultural Identity in the Graffiti of the Wall Painting in Bucovina (from the End of the 16th Century to 1918)]

Graffiti-le din pictura murală de la mănăstirile şi bisericile din Bucovina (Sfântul Nicolae din Rădăuţi, Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi şi Volovăţ) reprezintă o categorie de izvoare foarte importante pentru istoria culturală, ecleziastică, politică, economică, socială şi demografică a societăţii româneşti în general şi a Nordului Moldovei în particular, de la sfârşitul secolului al XVI-lea până la sfârşitul Primului Război Mondial. Din păcate, ele sunt necunoscute în istoriografia românească şi cu atât mai mult în cea străină.

De regulă, aceste graffiti au fost scrise pe pereţii cu pictură murală ai bisericilor din Nordul Moldovei după circa 30 de ani de la realizarea picturii, la început pe brâul fără imagini sacre, iar, ulterior, acestea s-au întins şi pe celelate picturi. Din punct de vedere cantitativ, ele sunt foarte numeroase pe zidurile de la intrarea în aşezământul religios, însă numărul lor se diminuează semnificativ pe măsură ce ne apropiem de altar. De asemenea, însemările amintite se înmulţesc odată cu trecerea timpului. Toate aceste elemente dovedesc că fenomenul s-a dezvoltat odată cu răspândirea scrisului şi a cititului. Totodată, spre deosebire de alte categorii de surse scrise, graffiti-le erau gratuite, ceea ce explică numărul mare de astfel de însemnări, alături de faptul că cei care le realizau erau încredinţaţi că „scrierile” lor sunt durabile. Prin urmare, faptele înaintaşilor erau transmise generaţiilor următoare, prilej cu care, adeseori, acestea din urmă erau rugate să-i pomenească. Cu siguranţă, la apariţia şi dezvoltarea acestui obicei a contribuit şi faptul că, după o generaţie, respectul faţă de imaginile sacre începea să se dilueze, tendinţă ce se accentua pe măsura trecerii timpului. Fenomenul este extrem de vizibil, mai ales după ocuparea de către Imperiul Habsburgic a teritoriului care va fi denumit Bucovina. Aşadar, colonizarea acestui spaţiu cu elemente etnice şi religioase, care erau, cel puţin, neutre faţă de specificul cultural şi identitar al zonei, a însemnat creşterea numărului ştiutorilor de carte şi a celor care ţineau cu orice preţ să lase o amintire a trecerii lor pe la aceste lăcaşuri, astfel încât cantitatea graffiti-lor sporeşte semnificativ, contribuind, ulterior, la crearea unei mode pentru turiştii contemporani.

Provenite de la mii de persoane de diferite etnii şi religii, acest tip de însemnări are o importanţă cu totul remarcabilă. În primul rând, graffiti-le reprezintă adevărate jurnale mănăstireşti, căci autorii acestora consemnează fapte şi date contemporane lor. Chiar dacă aceste izvoare nu surprind fenomenul istoric în ansamblu, ele înlesnesc contactul cu societatea care le-a produs, oferind o percepţie asupra unui fenomen sau a unui eveniment din alte perspective decât toate celelate tipuri de izvoare scrise, care constituie istoria oficială a Evului Mediu şi a modernităţii. Astfel, spre deosebire de aceasta, consemnată în pisanii, cronici şi documente de cancelarie, graffiti-le constituie „vocea” scrisă a mulţimii. De fapt, ele au fost făcute de reprezentanţii ordinari ai clerului mirean şi mănăstiresc, mici boieri, slujbaşi militari şi civili mărunţi, slugi boiereşti, îngrijitorii hergheliilor imperiale austriece, ţărani, meşteşugari, negustori, istorici şi învăţăcei. Toţi aceştia sunt legaţi prin faptul că ştiau carte şi au trecut pragul acestor aşezăminte ca reprezentanţi ai autorităţii statului austriac, pelerini, turişti sau oameni învăţaţi. Totuşi, adeseori, cei care au făcut aceste graffiti îşi afirmă identitatea etnică, religioasă şi culturală. În ceea ce priveşte etnicitatea, aceştia arătă că sunt români (din Moldova, Ţara Românească, Transilvania sau Maramureş), germani (saşi ori austrieci), polonezi, ruşi, maghiari, greci, sârbi, bulgari, englezi, francezi şi evrei. În acelaşi timp, până la Primul Război Mondial, cele mai multe însemnări sunt făcute de creştini catolici şi protestanţi. De asemenea, se constată că graffiti-le realizate de ortodocşi provin de la pelerinii străini, care ţineau să-şi eternizeze, astfel, trecerea pe la mănăstirile din Nordul Moldovei. Fireşte, toţi cei care au scris pe pereţii lăcaşelor de cult erau ştiutori de carte şi lăsau mesaje celor care aveau un nivel cultural cel puţin similar cu al lor.

Aceste surse sunt extrem de interesante nu numai pentru istoria Moldovei şi, ulterior, a Bucovinei, dar aduc informaţii noi şi pentru cea a Marilor Puteri din vecinătatea spaţiului românesc. Astfel, ele oglindesc relaţiile politice, militare şi economice dintre Moldova, pe de o parte, şi Regatul Poloniei, Imperiul Habsburgic, Rusia Ţaristă şi Poarta Otomană, pe de altă parte. Ca atare, aceste izvoare evocă evenimente politice (morţi de domn, călătoriile unor şefi de stat prin ţară, rapturile teritoriale din trupul Moldovei), confruntări şi ocupatii militare din spaţiul românesc sau jafurile tătăreşti. Apoi, ele atestă constiuirea unor corpuri militare de români în armatele de ocupaţie şi impunerea de rechiziţii localnicilor.

De asemenea, cele mai multe dintre aceste izvoare oferă informaţii necunoscute cu privire la trecutul aşezămintelor monahale şi al vieţii religioase. Aşadar, se consemnează calamităţile şi nenorocirile care s-au abătut asupra mănăstirilor, lucrările de întreţinere ale acestor lăcaşe, date despre ctitorii, binefăcătorii şi miluitorii sfintelor biserici şi despre familiile acestora, conducerea mănăstirilor, informaţii despre tunderea în monahism şi decesul unor feţe bisericeşti, ocupaţiile călugărilor şi deplasările lor de la o mănăstire la alta.

Legat de importanţa acestor surse pentru viaţa religioasă, menţionăm faptul că, în Occident, există numeroase lucrări cu privire la istoria pelerinajului, bazate pe surse foarte variate, însă, pentru spaţiul românesc, asemenea studii sunt de neconceput fără utilizarea graffiti-lor.

Un alt domeniu reflectat în însemnările amintite este cel al vieţii culturale. Astfel, găsim informaţii importante despre sistemul de învăţământ şi funcţionarea şcolilor mănăstireşti sau despre cercetări efectuate de istorici români şi străini, îndeosebi austrieci, asupra arhitecturii şi picturii murale a mănăstirilor amintite. În acest sens, pe zidurile mănăstirilor şi-au scrijelit numele şi data când au vizitat aceste monumente mari istorici, precum Raimund Friedrich Kaindl, Franz Adolf Wickenhauser, Daniel Werenka, Karl A. Romstorfer, Wladyslaw Podlacha sau Paul Henry. Mai mult chiar, se remarcă grija acestor cărturari pentru a nu deteriora frescele, căci şi-au înscris numele doar pe imagini pe care le consideru lipsite de valoare pentru istoria artei, precum sunt scenele cu imaginea Apocalipsei de la mănăstirea Suceviţa.

Totodată, aceste documente constituie importante surse şi pentru istoria socială, căci se referă la perioadele de foamete, fenomenele meteorologice sau incendiile care au distrus localităţi. De asemenea, ele surprind relaţiile sociale dintre stăpâni, pe de o parte, şi slugi sau ţărani, pe de altă parte; moravurile (blesteme, faptele unor femei „sămânţă rea”) şi evenimente familiale. Apoi, pe ziduri, se regăsesc pomelnice şi înşiruiri de nume ale unor egumeni, călugări sau pelerini, ceea ce reprezintă surse preţioase pentru genealogie şi onomastică. În sfârşit, ele reflectă comportamentul uman, mentalitatea indivizilor şi a colectivităţilor, care au fost determinate de conştiinţa lor religioasă şi etnică, de nivelul lor de dezvoltare culturală şi de sistemul politic, social şi economic în care erau integraţi.

Funcţia graffiti-lor este aceea de conserva memoria mulţimii, având menirea de a eterniza elementele semnificative din viaţa individului şi a comunităţii. Cu toate acestea, insuficienta cunoaştere a acestor izvoare a făcut ca ele să fie considerate doar distrugeri ale picturii, ceea ce explică lipsa de interes a istoricilor, filologilor şi teologilor faţă de însemnările aminite. Prin urmare, prezentul demers reprezintă primul proiect de editare şi interpretare a acestor surse. Date fiind aspectele enunţate mai sus, considerăm că se impune un amplu proiect de cercetare, care să fie axat, într-o primă fază, pe realizarea primei ediţii critice a acestor graffiti şi, ulterior, pe întocmirea unor studii interdisciplinare pe baza surselor amintite. Acestea vor putea pune în lumină realităţile etnice, religioase şi culturale din Nord-Vestul Moldovei. Astfel, reprezentanţii diferitelor comunităţi au încercat să-şi afirme propria identitate pe pereţii cu pictură ai mănăstirilor din Bucovina, care deveneau un creuzet al celor mai importante manifestări ale obştii, în diferitele sale momente istorice. Prin urmare, s-au eternizat fapte religioase, culturale, politice, militare, economice, sociale şi demografice, calamităţi, fenomene meteorologice şi modul în care acestea au influenţat viaţa şi mentalul colectiv.

Lucrarea noastră va atinge şi istoria artei, deoarece va analiza estetica acestor graffiti, legătura dintre ele şi imaginile pe care erau reprezentate, precum şi evoluţia lor de-a lungul timpului. Apoi, va lua în considerare mijloacele folosite pentru realizarea însemnărilor şi stilul ductului, ceea ce evidenţiază personalitatea şi identitatea fiecărui individ, dar şi al comunităţii pe care acesta o reprezenta. Vor fi evidenţiate schimbările în mentalul colectiv în ceea ce priveşte aspectele pe care subiecţii le considerau a fi destul de importante pentru a se profana imaginile sfinte. De asemenea, studiile vor analiza şi resorturile mentale ale celor care făceau astfel de însemnări, îndeosebi atunci când demersul lor s-a făcut prin deteriorarea graffiti-lor mai vechi. În sfârşit, vom delimita modul în care un asemenea mesaj reprezintă o sursă istorică şi elementele care-l transformă doar într-o profanare grosolană a unui monument. Apelând la o cantitate impresionantă de astfel de izvoare, cercetarea noastră încearcă să aducă unele clarificări privitoare la specificul etnic, religios şi cultural al zonei de la sfârşitul secolului al XVI-lea până în 1918.

În ciuda bogăţiei de informaţii directe, primare, pe care istoricii, filologii sau teologii o pot găsi în graffiti, până acum, puţini cercetători s-au preocupat de editarea lor. Pentru Moldova, doar Victor Brătulescu a publicat câteva asemenea izvoare referitoare la călugării şi diecii înscrişi pe pereţii mănăstirilor de la Voroneţ şi Humor. Numărul foarte mare de graffiti a atras însă atenţia şi lui G. Balş, care a semnalat existenţa lor la biserica Episcopiei din Rădăuţi, la bisericile mănăstirilor Humor, Moldoviţa, Coşula, Râşca, Voroneţ, Suceviţa, pe clopotniţa mănăstirii Slatina, precum şi la bisericile din Pătrăuţi, Borzeşti, Dolheştii Mari, Bălineşti, Piatra Neamţ, Baia şi Sfântul Dumitru din Suceava. Din păcate, istoricul de artă amintit nu a descris în lucrările sale conţinutul acestui tip de izvoare. De asemenea, Constantin Bălan, Haralambie Chircă şi Olimpia Diaconescu au editat câteva dintre din graffiti-le existente în Ţara Românească.

The wall painting of the churches and of the monasteries of Bucovina (Sfântul Nicolae in Rădăuţi, Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi andVolovăţ) is a very important source of cultural, ecclesiastical, political, economic, social and demographic history of the Romanian society in general, and particularly of North Moldavia, from the end of the 16th century to the end of the first World War. Unfortunately, these graffiti have not been used yet in the Romanian or foreign historiography.

Usually, these graffiti were written on the wall painting of the churches from North Moldavia about 30 years after the original painting. At the beginning, they were made on the scenes without sacred images but, after a while, these scenes were written, too. There are many of them on the entry doors, but their number decreases as one moves towards the altar. The number of these notes increases in time and this means the phenomenon developed along with the birth and the spread of the writing. Also, graffiti cost nothing to be done, a fact that explains their big number, which is also explained by their authors’ conviction that their “writings” were thus durable. So, the acts of the precursors were handed down to the next generation, who were called to pray for the authors. Certainly, the birth and the development of this custom can be explained by the fact that, after a generation, little respect remained for the sacred paintings. The conquest of Bucovina by the Hapsburg Empire led to the increase of the number of the graffiti, because of the colonists. A lot of them could read and write and, for them, the orthodox sacred paintings did not mean too much, so they overwrote them. Furthermore, they wanted to let a sign of their passing by. So, in a short time, their custom created a new fashion for the future tourists of the churches and monasteries of Bucovina.

Belonging to thousands of persons of different ethnical affiliation and religion, these graffiti are tremendously important. Firstly, they represent the diary of the monasteries, because their authors wrote about facts of their time. Even though these sources do not describe the historical events completely, they help us to understand the society which created them and offer another point of view for the research, other that the one given by the sources of medieval or modern „official history” (the notes on the church or monastery front porches, the chronicles, the hospodar’s office documents). In opposition with these, graffiti represent the written „voice” of the people. Almost all the time, graffiti were made by the common people (ordinary clergy, boyars, soldiers, civil servants, the boyars’ servants, the Austrian imperial studs servants, peasants, handicraftsmen, merchants but, also, by historians and scholars. All these people could read and write and they were the representatives of the Austrian authority, pilgrims, tourists or scholars. Very often, these persons manifested in graffiti their ethnical, religious and cultural identity. So, they note they are Romanians (from Moldavia, Wallachia, Transylvania or Maramures), Germans (Saxons or Austrians), Poles, Russians, Magyars, Greeks, Serbs, Bulgarians, English, French or Jews. Also, until War World I, the majority of the graffiti were made by Catholics or Protestants. On the other hand, the Orthodox graffiti were made by foreign pilgrims, who wanted to let an eternal sign of their passing by and, of course, the messages were addressed to people having the same cultural level as them.

Graffiti are important for the history of the European royal courts, lying around Bucovina’s territories. They give new information about the political, military and economic relationships between Moldavia and the Kingdom of Poland, the Habsburg Empire, the Russian Empire and the Ottoman Empire. These sources let us know about political events (the date of the death of a hospodar, the travels of some important kings and emperors in Bucovina, the notes about the conquest of some of the Moldavian territories, wars, the military occupation of Romanian territories or the Tartars’ robberies). Graffiti inform us about the making of some Romanian military corps within the foreign occupation armies and about the requisitions the Romanians were submitted to.

Most of these sources offer some unknown information regarding the past of the churches and of the monasteries and about their religious customs. So, there are notes about the disasters, about the rehabilitation of the buildings, about the founders and their families, about their superiors, about tonsure, about some ecclesiastics’ death, about the occupations of the monks and about their transfer or pilgrimage to other monasteries.

Also, because of the lack of other kind of information, graffiti are the main historical source of the history of pilgrimage in the Romanian space, compared to the Western historiography, where there are a lot of studies of this kind.

The cultural life is also reflected in the wall painting inscriptions. In this area, we may find notes about schools created by the monasteries, about historical researches concerning the architecture or the wall painting of the monasteries we have already mentioned, written by Romanian or foreign historians (especially Austrians). So, we find on the walls of these monasteries the name (and the date of their visits) of some great historians, as Raimund Friedrich Kaindl, Franz Adolf Wickenhauser, Daniel Werenka, Karl A. Romstorfer, Wladyslaw Podlacha or Paul Henry. Furthermore, we can notice these historians’ concern not to destroy the fresco; so, they write their name only on those images they consider to be deprived of any importance for the art history, for example, the Apocalypse scenes from the monastery of Sucevita.

Moreover, these documents are important sources for the social history, because they make references to the famine period, to the weather calamities or big fires which destroyed a lot of places. Graffiti are able to create for us an image about the relationships between masters and servants or peasants, about manners (curses, adultery) or family events. On the same walls, we find big lists of dead persons, names of the clergy or of the pilgrims and this kind of data are important for the genealogical studies and onomastics. Finally, they reflect the human behaviour, the individual or collective mentalities determined by their ethnical or religious conscience, by their cultural stage of development or by their political, social and economic system.

The main function of the graffiti is to preserve the memory of the crowd in the same eternal messages about important events of the individual or of collective life. Yet, the fact that these sources are insufficiently known until now led to the false conclusion that they only represent damages to the painting. That explains the historians’, the philologists’ or the theologians’ lack of interest in their content. That is why, we intend to make and to publish an interpretation of the subject of these historical sources. Based on the demonstration we have already made here, we consider that a big research project is necessary in order to analyse two major aspects, the critical publication of the first collection of graffiti from the monasteries of Bucovina and the elaboration of some studies inspired by them, using diverse scientific fields (history, art history, palaeography, etc.). These studies may offer some new conclusions about the ethnical, religious and cultural realities of North-West Moldavia. The members of all communities tried to let us eternal signs on the wall painting of the monasteries of Bucovina, an image of the most important manifestation of the community during the most significant moments of its existence. That is why, we have a chance today to complete the information about religious, cultural, political, military, economic, social, demographical events, about calamities, weather phenomena and about the way in which all these influenced the collective life and mentality.

Our studies will be based on art history, too, because our intention is to analyse the aesthetics of these graffiti, their evolution over time, the relationships between them and the wall painting. We also want to analyse the composition of graffiti, the manner of writing. These notes offer us important information about the personality and the identity of both the individual author and his community. We want to analyse the changes of the collective mentality over time and the changes of the categories of information that was considered important enough to destroy the wall painting and make room to graffiti. Moreover, it is necessary to study why an old graffiti was erased for a new one and, also, to put a boundary between a profanation of a painting and an artistic, with a strong message, graffiti. Using an impressive number of graffiti, our research will try to elucidate some aspects regarding the ethnical, religious and cultural identity of Bucovina from the end of the 16th century to 1918.

In spite of the very important information that historians may find in these graffiti, by now very few researchers have published them. Among them, Victor Bratulescu published some graffiti regarding the monks and the clerks of the monasteries of Voronet and Humor. On the other hand, G. Bals mentioned the big number of graffiti on the Diocesan Church of Radauti and on the churches of the monasteries of Humor, Moldovita, Cosula, Rasca, Voronet, Sucevita, on the steeple of the Slatina monastery and on the churches of Patrauti, Borzesti, Dolhestii Mari, Balinesti, Piatra Neamţ, Baia or Saint Demeter of Suceava. Unfortunately, this art historian did not analyse the contents of these graffiti. Also, Constantin Balan, Haralambie Chirca and Olimpia Diaconescu published a few Wallachian graffiti.

Lucrari relevante / Publications

1. Ediţii/ Editions

• Bodale, Arcadie M., Noi documente moldoveneşti din Arhiva Metocului Sfântului Mormânt din Constantinopol (1618-1857), în „Analele Ştiinţifice ale Univ. «Al.I.Cuza»-Iaşi” - secţia Istorie, tomul LII-LIII (2006-2007), p. 27-74 [Bodale, Arcadie M., New Moldavian Documents from The Archive of The Holy Grave Succursal Monastery of Constantinople, in "Scientific Annals of ‘Al.I.Cuza’ Univ. -Iaşi (Iassy)"- History Department, Iaşi (Iassy), the LIIth-LIIIth tome (2006-2007), p. 27-74].
• autorul Indicilor volumelor al VII-lea, al VIII-lea şi al IX din Documente bucovinene, întocmit de Teodor Balan, Ediţie îngijită de Prof. univ. dr. I. Caproşu, Iaşi, Editura Taida, 2005-2006 [the author of the Index of the VIIth, VIIIth and IXth volumes of Documents of Bucovina, by Teodor Balan, Iaşi (Iassy), Publishing House Taida, 2005-2006].

2. Studii şi articole în reviste de specialitate de prestigiu/ Studies and articles in prestigious scientific journals

• 1. Bodale, Arcadie M., Contribuţii la istoria domeniului mănăstirii Putna de la constituirea sa până la reformele lui Constantin Mavrocordat (1466-1742), în „Codrul Cosminului”, Serie Nouă, Universitatea Ştefan cel Mare-Suceava, nr. 6-7 (16-17), 2000-2001, p. 131-162 [Bodale, Arcadie M., Contribution to the History of the Domain of Putna Monastery from its Organization to the Reforms of Hospodar Constantin Mavrocordat (1466-1742), in the "Codrul Cosminului" review, new series, “Stefan cel Mare” University, No. 6-7 (16-17), 2000-2001, p. 131-162].
• 2. Bodale, Arcadie M., Semnificaţiile actelor ctitoriceşti de pe Valea Suceviţei, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D.Xenopol»”, Iaşi, anul XXXVII (2000), p. 37-50 [Bodale, Arcadie M., The Significances of the Donations of Sucevitza Monastery, in “Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»” (“The Annual Review of ‘A.D. Xenopol’ History Institute”), Iaşi (Iassy), the XXXVIIth tome (2000), p. 37-50].
• 3. Bodale, Arcadie M., Actul de ctitorire şi cartea liturgică în Ţările Române, în „Xenopoliana”, Iaşi, an XII (2004), nr. 1-4, p. 55-89 [Bodale, Arcadie M., The Foundation Act and the Liturgical Book in the Romanian Principalities, in "Xenopoliana", Iaşi (Iassy), the XIIth tome (2004), No. 1-4, p. 55-89].
• 4. Bodale, Arcadie M., Semnificaţiile actelor ctitoriceşti în Evul Mediu românesc, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D.Xenopol»”, Iaşi, anul XLII (2005), p. 17-56 [Bodale, Arcadie M., The Significances of the Foundation Act in the Romanian Middle Ages, in “Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»” (“The Annual Review of ‘A.D. Xenopol’ History Institute”), Iaşi (Iassy), the XLIIth tome (2005), p. 17-56].
• 5. Bodale, Arcadie M., Contribuţii privind ceremoniile organizate pentru primirea şi înscăunarea lui Mihail Sturza, în „Xenopoliana”, Iaşi, an XIV (2006), nr. 1-4, p. 18-33 [Bodale, Arcadie M., Contributions to Hospodar Michael Sturza’s ceremonies of coronation, in "Xenopoliana", Iaşi (Iassy), the XIVth tome (2006), no. 1-4, p. 18-33].
• 6. Bodale, Arcadie M., The Creation and Evolution of the Ecclesiastic Domain in Moldavia (the 15th-18th Centuries), in “Revista Arhivelor” (“Archives Review“), Bucharest, LXXXIVth tome (2007), No. 3-4, p. 149-162. [Bodale, Arcadie M., Crearea şi evoluţia domeniului ecleziastic în Moldova (sec. XV-XVIII), în „Revista Arhivelor”, Bucureşti, anul LXXXIV (2007), nr. 3-4, p. 149-162]
• 7. Bodale, Arcadie M., Colecţia de Stare Civilă – între realizări şi deziderate. Actele de stare civilă de la D.J.A.N.-Iaşi, în „Revista Arhivelor”, Bucureşti, anul LXXXV (2008), nr. 1, p. 51-78 [Bodale, Arcadie M., Civil Status Collection – between Achievements and Desideratum. The Civil Status Records of Iaşi County Branch of National Archives, in “Revista Arhivelor” (“Archives Review“), Bucureşti, the LXXXVth tome (2008), No. 1, p. 51-78].
• 8. Bodale, Arcadie M., Domeniul mănăstirii Humor (1415-1591), în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D.Xenopol»”, Iaşi, anul XLV (2008), p. 1-27 [Bodale, Arcadie M., Humor Monastery Domain (1415-1591), in “Anuarul Institutului de Istorie ‘A.D. Xenopol’” (“The Annual Review of ‘A.D. Xenopol’ History Institute”), Iaşi (Iassy), the XLVth tome (2008), p. 1-27].
• 9. Repertoriul actelor privitoare la instituţiile ecleziastice din Ţara Românescă şi Moldova până în anul 1742. Colecţia „Documente” de la Arhivele Naţionale Iaşi, în „Archiva Moldaviae, Iaşi, anul I (2009), p. 313-340 [Bodale, Arcadie M., Repertory of the Acts Regarding the Ecclesiastical Institutions of Wallachia and Moldavia until 1742. "Documents" Collection of the National Archives of Iasi, in the “Archiva Moldaviae” (“Archive of Moldavia”), Iaşi (Iassy), No. 1 (2009), p. 313-340].
• 10. „Şi altul să nu se amestece !”. Despre semnificaţia unei formule în diplomatica medievală, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D.Xenopol»”, Iaşi, anul XLVI (2009), p. 169-207 ["Şi altul să nu se amestece!" – The Meaning of This Formula in the Moldavian Medieval Diplomacy, in “Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»” (“The Annual Review of ‘A.D. Xenopol’ History Institute”), Iaşi (Iassy), the XLVIth tome (2009) , p. 169-207].
• 11. Bodale, Arcadie M., Contribuţii la istoria domeniului Mănăstirii Bogdana, din ţinutul Trotuş, până la începutul celei de-a doua domnii a lui, în „Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, Oneşti, Editura Magic Print, anul V (2010), p. 105-114 [Bodale, Arcadie M., Contribution to the History of the Domain of Bogdana Monastery, the Trotuş district, until the Beginning of the Second Reign of Constantin Mavrocordat (September 1741) in “Acta Bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău” (“Acta Bacoviensia. The Annual Review of National Archives of Bacău”, Oneşti, Editura Magic Print, the Vth tome (2010), p. 105-114]
• 12. Bodale, Arcadie M., Contribuţii la istoria haiduciei în Moldova în “Caiete de Antropologie Istorică. Revistă semestrial publicată de Seminarul de Antropologie Istorică al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii «Babeş-Bolyai» Cluj-Napoca”, anul IX, Nr. 1 (16), ianuarie-iunie 2010, p. 35-64 [Bodale, Arcadie M., Contributions to the History of Haidouks in Moldova, in “Caiete de Antropologie Istorică. Revistă semestrial publicată de Seminarul de Antropologie Istorică al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii «Babeş-Bolyai» Cluj-Napoca”, („Historical Anthropology Books. Biannual Review published by the Historical Anthropology Seminar of the Faculty of History and Philosophy of the ‘Babes-Bolyai’ University of Cluj-Napoca”), the IXth tome, No. 1 (16), January-June 2010, p. 35-64].

3. Studii în volume colective apărute la edituri recunoscute şi de prestigiu/ Studies in collective volumes printed by prestigious publishing houses

• 1. Bodale, Arcadie M., Ctitori şi călugări de la mănăstirea Sfântul Nicolae (Aron Vodă de lângă Iaşii. Un episod al relaţiilor ecleziastice greco-române la sfârşitul secolului XVI şi începutul secolului XVII, în vol. Interferenţe româno-elene (secolele XV-XX), volum editat de Leonidas Rados, Iaşi, Fundaţia Academică “A.D.Xenopol”, 2003, p. 31-45 [Bodale, Arcadie M., Founders and Monks of Saint Nicolas Monastery (Aron Vodă) near Iassy. An Episode of the Greek-Romanian Ecclesiastical Relations at the End of 16th Century and the Beginning of the 17th Century, in volume The Romanian-Greek Relationships (15th –20th Centuries), Leonidas Rados (ed.), Iassy, the "A.D.Xenopol" Academic Foundation of Iaşi (Iassy), 2003, p. 31-45.
• 2. Bodale, Arcadie M., Bodale, Suzana, Preromantismul românesc: versiuni inedite ale poeziilor lui Gheorghe Asachi, în vol. Andi Mihalache, Alexandru Istrate (coordonatori) Romantism şi modernitate. Atitudini, reevaluări polemice, Iaşi, Editura Universităţii «Al.I.Cuza»-Iaşi, 2009, p. 351-366 [Bodale, Arcadie M., Bodale, Suzana, Romanian Pre-Romanticism: Original Versions of Gheorghe Asachi’s Poems, in Andi Mihalache, Alexandru Istrate (eds.), Romanticism and Modernity. Attitudes, Polemical Reappraisals, Publishing House of the "Al.I.Cuza" University - Iaşi (Iassy), 1997, 2009, p. 351-366].
• 3. Bodale, Arcadie M., Actul de ctitorie din Moldova medievală între legislaţia bizantină, dreptul de patronat şi obiceiul pământului, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (editori), Patrimoniul naţional şi modernizare în societatea românească: instituţii, actori, strategii, Iaşi, Editura Junimea, 2009, p. 9-44 [Bodale, Arcadie M., The Medieval Moldavian Foundation Act between the Byzantine law, Ius patronatus and the customary, in Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (eds.), Patrimoniu naţional şi modernizare în societatea românească: instituţii, actori, strategii (National Patrimony and Modernization in the Romanian Society: Institutions, Actors, Strategies), Iaşi (Iassy), Junimea Publishing House, 2009, p. 9-44.
• 4. Bodale, Arcadie M., Şi viitorul are un sfârşit: Imaginea Apocalipsei în pictura murală de la Mănăstirea Suceviţa, în volumul Andi Mihalache, Silvia Marin-Barutcieff (coordonatori), De la fictiv la real. Imaginea, imaginarul, imagologia, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010, p. 153-180 [Bodale, Arcadie M., Even the future has an end: Revelation’s Image in the wall painting of Sucevitza Monastery, in Andi Mihalache, Silvia Marin-Barutcieff (eds.), From fictional to real. Image, imagery, imagology, Publishing House of the "Al.I.Cuza" University - Iaşi (Iassy), 2010, p. 153-180].
• 5. Bodale, Arcadie M., Informaţii documentare din Arhivele Naţionale referitoare la Mănăstirea Golia din Iaşi, în Sorin Iftimi (coordonator), Mănăstirea Golia. 350 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu (Studii şi documente), Iaşi, Tipografia Doxologia, 2010, p. 269-284 [Bodale, Arcadie M., Documentary information from the National Archives concerning Golia Monastery of Iasi, in Sorin Iftimi (ed.), Golia Monastery. 350 years since the consecration of Vasile Lupu’s foundation (Studies and documents), Doxologia, Iaşi, 2010, p. 269-284].
• 6. Bodale, Arcadie M., The Scenes of the Apocalypse at Sucevitza Monastery, in “Transylvanian Review” - forthcoming. în curs de apariţie.