Nume: CHIRIAC Mirecea Teodor
Tema: Tema de cercetare domeniul bio-nano-ştiinţe - Aria tematică: INTERDISCIPLINARĂ
Partener: Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca
Proiect: Folosirea metodelor imuno-moleculare in studiul si conservarea patrimoniului cultural si de arta
Date de contact:
mtchiriac@yahoo.com
Curriculum Vitae
Domenii de interes: immunologie, autoimunitate, interactiunea microorganism-gazda
Experienţa profesională
01/2008 – prezent
Funcţia sau postul ocupat: Cercetator stiintific (01/2008-09/2008), sef lucrari (din 10/2008)
Activităţi şi responsabilităţi principale:
- Cercetare: caracterizarea raspunsului imun; distructie celulara indusa de anticorpi;
- organizarea si coordonarea unui grup de cercetare in imunologie
- proiecte interdisciplinare cu chimisti si fizicieni
- proiect de cercetare: CNCSIS_IDEI 2043, 2009-2011 (finantare suspendata in 12/2009 datorita lipsei de fonduri din partea CNCSIS)
- Activitate didactica: curs si lucrari practice pentru master si licenta (imunologie moleculara – engleza, imunologie-romana; hematologie-romana; operare pe calculator-germana);
- Indrumarea studentilor si doctoranzilor in laborator; coordonarea dizertatiilor de master.
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Invatamant superior – cercetare si activitati didactice
07/2007-12/2007
Funcţia sau postul ocupat: Cercetator stiintific
Activităţi şi responsabilităţi principale:
- Cercetare: modele experimentale ale bulozelor autoimune
- contributia anticorpilor, celulelor T si granulocitelor
- proiect de cercetare: SPP-AI-ProjektB1, 2007-2009, Universitatea Lübeck, Germania
- Indrumarea studentilor si doctoranzilor in laborator
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Invatamant superior - cercetare
Educaţie şi formare
10/2004-06/2007
Calificarea / diploma obţinută: Doctor in biologie (magna cum laude)
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Titlul tezei: Inflammatory mechanisms of tissue damage induced by antibodies; rolul IgY, IgG, complementului si granulocitelor in modele autoimune dependente de Fc
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea Babes-Bolyai, Romania (majoritatea activitatilor experimentale au fost desfasurate la Universitatea Lübeck, Germania)
10/2003-07/2007
Calificarea / diploma obţinută: Doctor in medicina dentara [Dr.med.dent.] (summa cum laude)
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Titlul tezei: Pathogenicity of Reactive Oxygen Species for Blister Formation in Epidermolysis Bullosa Acquisita; contributia ROS in modele autoimune dependente de anticorpi in vivo si ex vivo; Prezentarea rezultatelor relevante la congrese din Europe si SUA (A. Klingman travel fellowship)
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea Lübeck, Germania (pana in 09/2004 Universitatea din Würzburg, Germania ca si bursier al Ministerului Bavarez pentru Stiinta, Cercetare si Arta)
10/2002-9/2003
Calificarea / diploma obţinută: Master in stiinte – Informatica medicala si biostatistica
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Biostatistica, epidemiologie, analiza si procesarea imaginilor, metodologia cercetarii biomedicale, aplicatii pe baze de date, management medical, tehnici de programare
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu-Hatieganu" Cluj-Napoca, Romania
10/1996-9/2002
Calificarea / diploma obţinută: Medic stomatolog
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Bursa de cercetare acordata de Ministerul Roman al Educatiei si Cercetarii - Immunology of the Periodontal Disease, Prof. J. Meyle, Universitatea "Justus-Liebig" Giessen, Germania (07-09/2000)
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu-Hatieganu" Cluj-Napoca, Romania
Universitatea "Heinrich-Heine" Düsseldorf, Germania (student ERASMUS intre 10/2001-03/2002)
Limbi straine cunoscute: engleza si germana
Alte aptitudini si competente
- Spirit de echipa: membru al diferitelor grupe de cercetare, organizatii studentesti
- Interactiuni interculturale: lucrul in medii multiculturale; contacte internationale la diferite congrese de specialitate si scoli de vara (bursa DAAD Heidelberg, Grermania)
- Comunicativitate: dobandita prin formarea ca medic si contactul cu pacientii si studentii
- Functii de conducere/coordonare: coordonarea activitatii de cercetare pe probleme de imunologie;
- Abilitati organizatorice: initierea unui mic grup de cercetare in imunologie; organizarea unei biobaze in cadrul Institutului de Cercetari Interdisciplinare; managementul peoiectelor de cercetare
- Metode experimentale: imunologie, biochimie, biologie celulara si moleculara, imagistica, tehnici de lucru cu animale de experienta
- Solutionarea diverselor probleme tehnice ivite in laborator
- Cunostinte avansate: Linux, Mac, XP; bioinformatica, CellQuest, LaTeX, Office, Photoshop, statistica etc.
- membru al “Rumänisch-Deutsche Kulturgesellschaft” Cluj-Napoca (din 2008)
Folosirea metodelor imuno-moleculare in studiul si conservarea patrimoniului cultural si de arta
Revolutiei artelor din Renastere i-a urmat o revolutie tehnologica in secolele 19 si 20, iar secolul 21 promite a fi unul al revoluitei informationale din domeniul biologic. Ceea ce va urma depinde in mare masura de capacitatea noastra de a integra informaiile deja acumulate intr-un context interdisciplinar. In viata de zi cu zi, importanta identificarii corecte a microorganismelor este esentiala pentru reusita oricarui tip de tratament. Acest lucru este evident mai ales datorita importantei acordate microoganismelor implicate in interactiunea cu omul, animalele si plantele de interes economic. Un aspect mai putin mediatizat dar cu o implicare cultural-istorica deosebita este reprezentat de interactiunea microorganismelor cu operele de arta. Majoritatea acestor opere contin material organic in jurul caruia se constituie cu timpul un ecosistem pentru multiple forme microscopice de viata. Chiar daca efectele acestei interactiuni nu afecteaza direct sanatatea omului, prevenirea degradarii acestor opere este o datorie morala a fiecarei generatii. In contextul biologic al secolului 21, restaurarea operelor de arta capata o noua dimensiune si anume, restaurarea viitorului va fi aceea care incearca sa previna si trateze etiologic si nu doar simptomatic efectele degradarii. Prin analogie cu boala umana, acest concept ar insemna ca in loc sa administram unui pacient cu febra un medicament antifebril sa incercam sa identificam cauza si sa tratam/eliminam cauza care sta la baza aparitiei temperaturii crescute. O abordare moderna a restaurarii presupune asadar in primul rand identificarea microorganismelor implicate care se poate face la ora actuala cu ajutorul metodelor analizei genetice prin PCR si clonare. Dezavantajul major al metodei este reprezentat de nevoia echipamentului special pentru aprecierea cantitativa a rezultatelor. In plus, desi garanteaza o identificare acurata a probelor, clonarea si secventializarea unui numar crescut de probe necesita un timp de lucru considerabil. Deloc surprinzator, strategia alternativa in care tehnica PCR este combinata cu o metoda simpla, cuantificabila si ieftina cum este enzyme immuno-sorbent assay (ELISA) a devenit din ce in ce mai agreata in laboratoarele de rutina. Metoda denumita PCR-ELISA a fost deja utilizata cu succes in detectarea prezentei virusurilor, bacteriilor, fungilor si protozoarelor in clinica, alimente si mediul inconjurator. Avantajul ELISA fata de alte metode ar fi: costul mic, reproductibilitatea rezultatelor, posibilitatea de automatizare, sensibilitate si specificitate crescute. Nu in ultimul rand ELISA este o tehnica cantitativa cu posibile implicatii si pentru monitorizarea succesului unui posibil tratament pentru operele de arta. In ciuda versatilitatii crescute a acestei tehnici, artefactele din operele de arta nu au beneficiat deocamdata de o atentie deosebita din partea expertilor din domeniul biomedical. De aceea, in studiul de fata se doreste abordarea operelor de arta si din patrimoniul cultural din aceasta perspectiva, conturandu-se astfel o directie de cercetare interdisciplinara.
Articole ISI
- Sitaru C, Mihai S, Otto C, Chiriac MT, Hausser I, Dotterweich B, Saito H, Rose C, Ishiko A, Zillikens D. Induction of dermal-epidermal separation in mice by passive transfer of antibodies specific to type VII collagen. J Clin Invest. 2005 Apr;115(4):870-8.
- Sitaru C, Chiriac MT, Mihai S, Büning J, Gebert A, Ishiko A, Zillikens D. Induction of complement-fixing autoantibodies against type VII collagen results in subepidermal blistering in mice. J Immunol. 2006 Sep 1;177(5):3461-8.
- Chiriac MT, Roesler J, Sindrilaru A, Scharffetter-Kochanek K, Zillikens D, Sitaru C. NADPH oxidase is required for neutrophil-dependent autoantibody-induced tissue damage. J Pathol. 2007 May;212(1):56-65.
- Mihai S, Chiriac MT, Takahashi K, Thurman JM, Holers VM, Zillikens D, Botto M, Sitaru C. The alternative pathway of complement activation is critical for blister induction in experimental epidermolysis bullosa acquisita. J Immunol. 2007 May 15;178(10):6514-21.
- Mihai S, Chiriac MT, Herrero-González JE, Goodall M, Jefferis R, Savage CO, Zillikens D, Sitaru C. IgG4 autoantibodies induce dermal-epidermal separation. J Cell Mol Med. 2007 Sep-Oct; 11(5):1117-28.
- Sesarman A, Mihai S, Chiriac MT, Olaru F, Sitaru AG, Thurman JM, Zillikens D, Sitaru C. Binding of avian IgY to type VII collagen does not activate complement and leucocytes and fails to induce subepidermal blistering in mice. Br J Dermatol. 2008 Mar;158(3):463-71. Epub 2008 Jan 17.
- Recke A, Sitaru C, Vidarsson G, Evensen M, Chiriac MT, Ludwig RJ, Zillikens D. Pathogenicity of IgG subclass autoantibodies to type VII collagen: Induction of dermal-epidermal separation. J Autoimmun. 2010 Jun;34(4):435-44. Epub 2009 Nov 30.
- Sitaru AG, Sesarman A, Mihai S, Chiriac MT, Zillikens D, Hultman P, Solbach W, Sitaru C. T Cells Are Required for the Production of Blister-InducingAutoantibodies in Experimental Epidermolysis Bullosa Acquisita. J Immunol. 2010 Feb 1;184(3):1596-603. Epub 2009 Dec 28.
- Baican A, Baican C, Chiriac G, Chiriac MT, Macovei V, Zillikens D, Ciuce D, Sitaru C. Pemphigus vulgaris is the most common autoimmune bullous disease in Northwestern Romania. Int J Dermatol. 2010 Jul; 49(7):768-774.
- Sesarman A, Oswald E, Chiriac MT, Csorba K, Vuta V, Feldrihan V, Bruckner-Tuderman L and Sitaru C. Interaction of human IgG autoantibodies with murine innate immunity factors: implications for disease models using the passive transfer of IgG in mice (submitted).
- Chiriac MT, Licarete E, Sas AG, Rados AM, Lupan I, Chiriac AM, Speth H, Pop-Vancia V, Domsa I, Sesarman A, Popescu O, Sitaru. Passive transfer of collagen XVII-specific antibodies induces sustained blistering disease in adult mice (submitted).