Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Profil

Experienţa profesională

• Perioada 2007 - 2011
  Funcţia sau postul ocupat - Cadru Didactic (Lector Univ. Dr.)
  Activităţi şi responsabilităţi principale - Predare curs de literatură comparată şi seminariile aferente, curs de literatură română şi seminariile aferente
  Numele şi adresa angajatorului - Universitatea “Ovidius” Constanţa, Bulevardul Mamaia nr.124, 900527, Constanţa, România
  Tipul activităţii sau sectorul de activitate - Educaţie/Cercetare
• Perioada Mai 2010 – Aprilie 2011
  Funcţia sau postul ocupat - Director Departament “Ideologie şi Cultură”
  Activităţi şi responsabilităţi principale - Realizare şi coordonare proiecte de cercetare, realizare şi coordonare proiecte educative
  Numele şi adresa angajatorului - IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc), Str. Alecu Russo, nr.13-19, Et.5 Ap.11, sector 2, Bucureşti, România
  Tipul activităţii sau sectorul de activitate - Cercetare
• Perioada 2003 - 2007
  Funcţia sau postul ocupat - Cadru Didactic (Asistent Univ. Drd.)
  Activităţi şi responsabilităţi principale - Seminarii de Literatură Comparată şi Istoria Literaturii Române, activitate de cerctare în vederea susţinerii tezei de doctorat
  Numele şi adresa angajatorului - Universitatea “Ovidius” Cosntanţa, Bulevardul Mamaia nr.124, 900527, Constanţa , România
  Tipul activităţii sau sectorul de activitate - Educaţie/Cercetare
• Perioada 19 februarie 2004 – 23 mai 2004
  Funcţia sau postul ocupat - Cadru Didactic Asociat
  Activităţi şi responsabilităţi principale - Curs în cadrul programului de Masterat “Teoria şi practica imaginii”
  Numele şi adresa angajatorului - CESI (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii) al Universităţii din Bucureşti şi Universităţii de Arhitectură şi Urbanism « Ion Mincu », Str. MIhail Moxa, nr.5, sector 1, 010691, Bucureşti
  Tipul activităţii sau sectorul de activitate - Educaţie şi Formare pentru Cercetare
• Perioada 1999-2003
  Funcţia sau postul ocupat - Cadru Didactic (Preparator Univ.)
  Activităţi şi responsabilităţi principale - Seminarii de Istoria Literaturii Române şi Literatură Orală, Activitate de cercetare în vederea susţinerii tezei de doctorat
  Numele şi adresa angajatorului - Universitatea “Ovidius” Cosntanţa, Bulevardul Mamaia, nr. 124, 900527, Constanţa, România
  Tipul activităţii sau sectorul de activitate Educaţie/Cercetare

Educaţie şi formare

• Perioada 2002 -2008
  Calificarea / diploma obţinută - Doctor Summa Cum Laude
  Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite - Filologie
  Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare - Universitatea din Bucureşti
• Perioada 1997-1998
  Calificarea / diploma obţinută - Studii Aprofundate
  Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite - Etnologie şi Folclor
  Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare - Universitatea din Bucureşti

Aptitudini şi competenţe personale

• Limbi straine cunoscute - franceza, engleza
• Competenţe şi abilităţi sociale - Abilităţi de comunicare, dobândite prin educaţia academică şi experienţa în învăţământul superior Capacitate de lucru în echipă dobândită în cadrul proiectelor colective de cercetare la care am participat (e.g. Explorări în comunismul românesc) şi a organizării şcolilor de vară la Universitatea “Ovidius” Constanţa
• Competenţe şi aptitudini organizatorice - Capacitatea de coordonare a unor proiecte de cercetare, abilităţi organizatorice în organizarea de conferinţe (Conferinţele “Monica Lovinescu” “Presa şi Ideologia: o istorie culturală”), proiecte educaţionale (“Caravana Cineamtografică”), dobândite ca urmare a experienţei profesionale ca director de programe în departamentul « Ideologie şi cultură » din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)
• Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului - Operare PC, Mac, Microsoft Office, Open Ofiice

Burse

Bursa de studiu - Institutul de Limba şi Literatura Rusă “A.S.Puşkin” din Moscova prin O.N.B.S.S., 4 iulie – 6 august 2005

Membru al:

• RAAS: Romanian Association for American Studies (Asociaţia de Studii Americane din România)
• ALGCR (Asociaţia de Literatură Generală şi Comparată din România)
• USR (Uniunea Scriitorilor din România)
• UCIN (Uniunea Cineaştilor din România)
• FIPRESCI (The International Federation of Film Critics)

Imaginarul estetizant al constructelor identitare româneşti în context european (1880-1947)

Proiectul îşi propune să examineze dimensiunea estetizanta a teoriilor noastre identitare în perioada 1880-1947. Cercetarea urmăreşte edificarea acestei dimensiuni estetice a complexului identitar prin intersecţia cu artele plastice, cinematografia şi teoria artei în locul geometric interdisciplinar pe care-l constituie figurile specifice ale imaginarului naţionalist vehiculate de diferitele teorii identitare. Naţionalizarea atât a unui bagaj mitologic autohton menit să recupereze specificitatea, prin diferenţă, cât şi a unui bagaj mitologic european, destinat recomandării afilierilor la modelele de cultură şi civilizaţie europeană, prin similitudine, se înscrie pe coordonatele unei estetizări circumscrise interpretativ prin practicile scripturale, strategiile textuale, retoricile metaforizante, mărcile stilistice, reflexele mentalitare, imaginarul cu iconurile specifice ale discursului teoretic. Intră sub incidenţa acestei cercetări nu doar textul teoretic propriu-zis vehiculând concepte, ci şi intertextul cultural. Revendicându-se de la perspectivele recente deschise de cercetarea dimensiunii culturale şi politice a proiectelor identitare în context naţional, demersul meu propune o redefinire a câmpului de studiu prin abordarea pe mai multe paliere, imagologic, iconologic, hermeneutic, poietic, de istorie a ideilor şi a mentalităţilor atât a discursurilor cât şi a contextelor în care sunt configurate mărcile estetizante ale complexului identitar românesc.

1.Obiectivul principal urmărit

1.1.Dimensiunea estetică a configurării teoriilor identitare
Proiectul îşi propune să examineze asocierea naţionalismului cu un concept al frumosului, prin reprezentări ale stilizării etnice, formaţiuni imagologice circumscrise unui repertoriu estetico-mitologic atât autohton cât şi european în contextul edificării unor teorii menite să configureze şi să valideze profilul cultural al unui complex identitar. În prim plan stă analiza acelor teorii identitare care incorporează imaginarul estetizant al retoricilor naţionaliste în cadrul practicilor interpretative şi discursive.

2.Stadiul actual al cunoaşterii în domeniu

Relaţia complicată pe care imaginarul mobilizat de constructele identitare o întreţine nu doar cu diferitele episteme şi teorii aflate în circulaţie, la un moment dat, ci şi cu istoria artei, critica literară şi estetica, care-i furnizează o serie de tropi, de mărci stilistice, o recuzită mitologică şi referinţe culturale se constituie ca obiect de studiu în sine aşa cum o demonstrează Carl E. Schorske în Viena fin-de-siècle. Politică şi cultură (1980), Jacques Le Rider în Modernitatea vieneză şi crizele identităţii (1995) sau Michael Pollak în Viena 1900. O identitate rănită (1998). În anii 90 aceste studii au deschis perspectiva unei reevaluări a raporturilor dintre artă şi societate, dintre politică şi cultură din perspectiva edificării culturale a unor constructe identitare prin intermediul reprezentărilor şi imaginarului vechiculate în acest sens. Pe filiera deschisă de Carl E. Schorske, Debora L. Silverman în Art Nouveau in Fin-de-Siècle France. Politics, Psychology and Style (1992) analizează emergenţa Art Nouveau pe fondul naţionalizării rococoului şi a mitologiei aferente. În cercetarea românească, o deschidere către o justă raportare a complexului identitar la o serie de repere estetice în contextul recuperării discursului naţionalist l-a realizat cu privire la arhitectură Augustin Ioan cu Power, Play and National Identity (1999).

3.Probleme nerezolvate ale reinterpretării estetice a complexului identitar românesc

3.1.Extinderea corpusului de studiu în cuprinderea unei serii de texte teoretice ignorate până acum. Cercetarea de până acum a privilegiat un anumit decupaj canonic şi disciplinar a cărui tăietură limitează procustian câmpul de observaţie şi admite rezolvări pe spaţii restrânse. Acest decupaj devine la rândul său chestionabil din perspectiva strategiilor de legitimare şi a mizelor unor politici culturale. În vederea lărgirii interdisciplinare a câmpului de studiu, am în vedere exploatarea unei serii de texte teoretice care nu au intrat într-un circuit interpretativ extins sau care s-au precizat în arii colaterale studiului literaturii: istoria artei, folclor, estetică, critica de film etc.

3.2. Introducerea în spaţiul cercetării a vulgatelor unor teorii „la modă” şi a edificării unor practici discursiv-interpretative la nivelul unui public mai larg. E vorba de necesitatea unei cercetări şi în spaţiul românesc cu privire la medicalizarea actului critic ca examen clinic şi a faptului estetic ca simptom în relaţie cu articularea unor postulate identitare atât în contextul finisecular al discursului degeneraţionist al antropologiei lombrosiene sau al şcolii alieniste franceze cât şi în cel interbelic cu teoriile rasiale. Pornind de la conceptele foucoltiene de biopolitică şi bioputere cercetarea îşi propune recuperarea strategiilor discursive şi a raportului estetic care omologhează discursul identitar.

3.3. Repunerea în discuţie a complexelor identitare generate de raportul dintre cultura populară şi cea cultă prin intermediul estetizării acestui raport. Raportul dintre cultura populară şi cea cultă refuncţionalizat ca raport dintre tradiţie şi modernitate furnizează analizei un bagaj imagologic bogat care circumscrie fenomenul estetizării mărcilor identitare şi al invocării unui imaginar stilizat într-un spaţiu al dicursurilor de legitimare. Cercetarea de până acum a ignorat un întreg corpus teoretic al evaluării culturii populare din perspectiva edificării unui etimon estetic ca reflex identitar al unei arte naţionale. Devine necesară analiza raportul constitutiv dintre cultura populară şi cea cultă la nivelul imaginarului identitar dizlocat de diversele teorii la autori precum Léon Bachelin, Francisc Şirato, Al. Dima, Ovidiu Papadima.

3.4.Introducerea unei perspective pluridisciplinare. Constituirea unui câmp extins al cercetării necesită corelarea unor perspective diverse de la istoria ideilor la istoria mentalităţilor şi istoria artei, de la teorie literară la literatură comparată, de la teatrologie la critică de film şi cinematografie menite să cartografieze tipuri diferite de abordări şi felul în care se construieşte metatextul şi intertextul cultural într-un anumit corp teoretic. Pornind de la premiza „impurităţii” acestor texte care sedimentează reflexe mentalitare şi culturale în structuri de rezistenţă omologabile într-o continuitate a preocupărilor ce leagă secolul XIX de secolul XX, accentul se va deplasa avenit de la identificarea ideilor şi ideologiilor vehiculate spre strategiile, mijloacele stilistice şi mitologemele cu care este construit un discurs teoretic.

4.Motivaţiile proiectului

Cercetarea are ca scop redefinirea dimensiunii estetice în cadrul teoriilor identitare. Miza estetică a acestor teorii este recuperabilă printr-o analiză a modului în care ele s-au servit de o serie de naraţiuni şi reprezentări în edificarea culturii naţionale şi ale naţiunii.

4.1.Termenul de naţiune şi naţionalism mă interesează aici atât în accepţia dată de Homi K. Bhabha („DissemiNation: time, narrative, and the margins of modern nation”, 1994) de ”strategie narativă”, ca „formă de afiliere socială şi textuală” cât şi în cel vehiculat de Benedict Anderson în Imagined Communities (1983) de „cultural artifact of a particular kind”. Cele două dimensiuni le regăsesc reunite într-o sferă stilistică prin analiza figurilor discursive şi reprezentărilor puse în scenă în vederea configurării relaţiei dintre discursul naţionalist şi mărcile identitare. Demersul meu vizează deconstrucţia acestor acte interpretative cuprinse în naraţiuni şi reprezentări în contextul de emergenţă cu evidenţierea raportului dintre motivaţiile de ordin ideologic şi mijloacele de ordin estetic utilizate.

4.2.Termenul de estetică se va regăsi atât ca 4.2.1. teorie estetică decupată din încercările unor scriitori, critici de artă, teoreticieni de a edifica conceptual complexul identitar românesc (adaptabilitatea la Marin Simionescu-Râmniceanu în Necesitatea frumuseţii (1925), neobizantinismul pentru Francis Şirato în „Arta plastică românească”) cât şi ca 4.2.2. reflex estetic cuprins în aria imaginarului şi reprezentărilor vehiculate de o serie de teorii care nu decantează epistema de amprenta cu conotaţie ideologică a unei sensibilităţi stilistice.

5. Obiective. Câmpuri de cercetare vizate

5.1. Prin studiul dimensiunii estetizante a edificării constructelor identitare recuperabile din analiza demersului teoretic, a strategiilor discursive implicate şi a imaginarului vehiculat, acest proiect intenţionează să propună o perspectivă multidisciplinară, o recalibrare metodologică şi un câmp de studiu extins la artele vizuale prin: 5.1.1. deconstrucţia mecanismelor discursive care conduc la raportarea estetică a mărcilor identitare vehiculate de textul teoretic, a acumulării „impurităţilor” de ordin mitologic, mentalitar, stilistic etc. ceea ce ne plasează în faţa unui hibrid textual unde definitorii pentru analiză sunt spaţiile interstiţiale ale textului, metatextul, intertextul, microdiferenţele, microrezistenţele (Michel de Certeau, L’invention du quotidien, 1990) 5.1.2. analiza figurilor, iconurilor, retoricilor care configurează dimensiunea estetică incorporată teoriilor identitare 5.1.3. analiza coliziunii polemice a acestor teorii care poate evidenţia un câmp de tensiuni productive în spaţiul cultural românesc configurând un profil identitar şi un metabolism specific al acestei culturi în contextul culturii europene 5.1.4. investigarea acestui comerţ al mizelor culturale şi a modului cum se reflectă şi la nivelul instrumentarului lingvistic printr-o serie de termeni şi concepte („estemul”, „decepţionismul”, „spaţiul mioritic”)

5.2. Am în vedere studierea dimensiunii estetice a elaborării constructelor identitare în mai multe contexte: 5.2.1. în instrumentarea cultă a folclorului. Relocalizarea simbolică a identităţii prin folclorul authoton (legende, basme, lirică şi costum popular) introduse într-o ecuaţie estetică prin atingere cu eposul european (vezi Carmen Sylva, Poveştile Peleşului,1882), prelucrarea estetică a constructelor identitare în basmul cult (Petre Ispirescu, Mihai Eminescu), precum şi a reprezentărilor sale în arta plastică a pictorilor Tinerimii artistice. 5.2.2. în contextul artei plastice 5.2.2.1. în pictură prin analiza corelatului estetic al teoriilor identitare integrând cultura populară plasată într-o ramă idealizantă prin instrumentarea unui decupaj idilic stilizat, a unui spiritualism estetizat în cadru natural la pictori precum Nicolae Grigorescu, A.G. Verona, N. Vermont, Kimon Loghi, Cecilia Cuţescu-Storck. Sinteza între fondul autohton de teme şi reprezentări mitologico-naţionale şi simbolismul european analizată în teza mea de doctorat, Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti (sfârşitul secolului XIX, prima jumătate a secolului XX) reflectă raporturile tensionate decelabile şi la nivelul teoriilor care incorporează constructe identitare. 5.2.2.2. în artele industriale, teoretizată pentru prima oară de Léon Bachelin („La nationalité dans l’Art”, 1898), arta populară ca matrice identitară fiind revalorizată prin înrudirea sa cu artele decorative, în special cu Art Nouveau, la sfârşitul secolului XIX. 5.2.2.3. în filozofia culturii şi a limbajului, în sociologie şi psihologie în prima jumătate a secolului XX, unde folclorul serveşte definirii elementelor de stil naţional, justifică edificarea unei morfologii identitare a culturii sau legitimează determinarea estetică a faptelor de limbă (cf. „estemul” la D. Caracostea în Expresivitatea limbii române, 1942).

6. Mize interdisciplinare

6.1. Implicate de componenta estetică a discursului identitar.
Demersul meu este programatic deschis către o abordare transversală a imaginarului estetizant al constructelor identitare invocând atât strategii interdisciplinare, cât şi o multidisciplinaritate constitutivă. Caracterul interdisciplinar al unui asemenea demers constă în conjugarea unor perspective eterogene de la istoria artei, istorie literară, istoria ideilor, istoria mentalităţilor la estetică, sociologie, lingvistică, într-un loc geometric de amplă contextualizare şi interferenţe productive.

6.2. Implicate de componenta vizuală a configurării complexului identitar.
Cercetarea mea îşi propune să realizeze o abordare imagologică, a iconurilor şi figurilor vehiculate în raport cu edificarea unui profil identitar analizând limbajul specific artei plastice.

7. Etape ale documentării şi rezultate preconizate:

7.1. O cercetare a estetizării filonului folcloric şi a aproprierii sale în cadrul proiectului identitar care va încerca să analizeze miturile, figurile, iconurile incorporate în decupajul reflexelor estetizante recuperabile în corpusul textelor noastre de militantism identitar. Rezultate preconizate: Un studiu publicat în Transylvanian Review (ISI). (4 luni)

7.2. Cercetarea imaginarului mobilizat de discursul identitar în raport cu arta plastică în context est-european (proiect interdisciplinar)
Am în vedere cercetarea raportului dintre arta decorativă, pictură, ilustraţia de carte şi cultura şi arta populară urmărind direcţiile ideologice şi estetice ale reprezentării în raport cu teoriile care propun o recontextualizare a culturii populare. Rezultate preconizate: 7.2.1. organizarea unei conferinţe în cadrul Institutului de Istorie a Artei „G. Oprescu” cu concursul cercetătorilor şi doctoranzilor acestei instituţii, dar şi a câtorva participanţi externi din Polonia, Cehia şi Ungaria; 7.2.2. publicarea unui studiu în actele conferinţei într-un număr special din Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. (4 luni)

7.3. O cercetare a estetizării mărcilor identitare vehiculate de serie de teorii interbelice în spaţiul de emergenţă a discursului naţionalist. Această documentare vizează să evidenţieze liniile de forţă pe care le trasează transfigurările estetice ale demersului teoretic de filozofia a culturii, limbajului etc., dar şi întrebuinţarea ideologică a discursului identitar amorsat estetic. Rezultate preconizate: 7.3.1. publicarea unui studiu în revista Transilvania (CNCSIS B+) care să urmărească modul în care discursul filozofic funcţionează ca interpretant al ideilor literare şi a dimensiunii estetice pe care acesta o angajează. 7.3.2. Rezultatele cercetării vor servi cursului Cultură şi identitate: o istorie interbelică pentru masterul de Studii Culturale al Facultăţii de Litere de la Universitatea „Ovidius” Constanţa. (4 luni)

7.4. Redactarea unei cărţi asupra dimensiunii estetice a proiectului identitar românesc, asupra modului în care această componentă contribuie la definirea discursului teoretic interbelic şi asupra raporturilor sale cu modelele europene, de la morfologia culturii la bergsonism, psihanaliză etc. (6 luni)

Domenii de cercetare de interes / articole publicate

Lista de publicatii si articole Mitchievici Angelo