Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Curriculum Vitae

Educaţie

• Liceul de matematică-fizică "Ştefan cel Mare" Suceava (absolvit în 1992)
• Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, Universitatea "Al. I . Cuza", Iaşi (absolvită în 1997)
• Studii aprofundate la Facultatea de Litere, specializarea Literatură comparată (dizertaţie susţinută în 1998)
• Susţinerea în şedinţă publică a tezei de doctorat cu titlul Sărbătorescul. Dimensiune culturală, literară şi estetică la Facultatea de Litere a Univ."Al. I .Cuza" Iaşi (29 ianuarie 2007, calificativul "foarte bine" şi distincţia Magna cum Laude) ; titlul de doctor în filologie confirmat în 2007

Experienţă profesională

• Liceul "Spiru Haret" Iaşi – profesor de limba şi literatura română (septembrie 1998 – septembrie 1999)
• Liceul "Mihail Sturza" Iaşi – profesor de limba şi literatura română (septembrie 1998 – septembrie 2000)
• Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi, Departamentul de limbă română pentru studenţi străini – preparator univ. (septembrie 2000 – februarie 2002)
• Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi, Departamentul de limbă română pentru studenţi străini – asistent univ. (februarie 2002 – februarie 2003)
• Univ. "Al. I Cuza" Iaşi, Catedra de Literatură comparată şi Estetică - asistent univ. (februarie 2003 – noiembrie 2007)
• Univ. "Al.I. Cuza" Iaşi, Facultatea de Litere, Catedra de Literatură comparată şi Estetică – lector univ. (din noiembrie 2007 şi până în prezent)
• Univ. "Al. I Cuza" Iaşi, Facultatea de Teologie ortodoxă – conducător de seminare de teoria literaturii şi literatură comparată (2002 - 2007)
• Univ. "Al. I Cuza" Iaşi, Facultatea de Litere – lector (din 2003 şi până în prezent) de limba română la cursurile internaţionale de vară ("Limbă, cultură şi civilizaţie românească") organizate anual de universitate în perioada 4 – 26 iulie

Arii de competenţă

Literatură comparată şi universală, antropologie culturală, folclor, teoria literaturii, predarea limbii române ca limbă străină.

Burse

1 martie 2011 - 1 martie 2012 - Cercetător în cadrul proiectului cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013; Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere; Domneniul major de intervenţie 1.5 "Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării"; Titlul proiectului: Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetări postdoctorale; Contract: POSDRU89/1.5/S/61104; Beneficiar: Academia Română; Instituţie coordonatoare de tematică: Filiala Iaşi a Academiei Române, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" Iaşi

Modalităţi sărbătoreşti de construire şi exprimare a identităţii la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea. Contribuţia sărbătorilor tradiţionale

Cercetarea noastră, înscrisă în domeniul antropologiei istorice, îşi propune să analizeze modurile concrete prin care sărbătorile tradiţionale au produs modele comportamentale şi experienţe definitorii în construirea unei identităţi specifice la începutul secolului al XX-lea. Interesul nostru se îndreaptă cu preponderenţă către către aspectele performative ale sărbătorii, către acţiunea practică de încorporare a unor elemente constante, invariabile şi persistente în timp. Totodată, considerăm că implicarea specială a colectivităţii în desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale oferă răspunsuri pertinente la problematica preluării cu succes de către sărbătorile civile şi politice a unor elemente formale, dar şi structurale, cu rol în comunicare, din construcţia culturală a celor tradiţionale.

Demersul urmăreşte, pe baze comparative şi generalizante, observarea existenţei unor structuri latente şi a unor reguli implicite de funcţionare a sărbătorii, a unui ritual compozit, dar şi transferul facil al mecanismelor şi logicii sărbătorii din spaţiul mitului şi al tradiţiei în cel modern (de la începutul sec. al XX-lea) şi urban în vederea obţinerii unei explicaţii care să depăşească aspectul conjunctural şi funcţional al istoriografiei clasice. Studiile dedicate sărbătorii şi sărbătorescului – ca trăire specifică – sunt de acord asupra caracterului special al desfăşurării şi finalităţii acestui model cultural alternativ, model cu origine istorică necunoscută, dar inteligibil şi autentic. În opoziţie absolută cu existenţa cotidiană, sărbătoarea propune şi susţine o practică exemplară a unei trăiri maximale, reuşind să construiască periodic ceea ce alte instituţii culturale doar promit sau oferă simbolic: cea mai bună lume posibilă. Sub varietatea de tipologii sărbătoreşti se ascunde un mecanism unic prin care se realizează o breşă în cotidian şi se introduce o paradigmă ce oferă o intensificare a condiţiei umane. Subliniem că această intensificare existenţială are valoare ontologică, întrucât intensa şi excesiva trăire sărbătorească compensează fragilitatea, neajunsurile şi limitările cotidianului. Sărbătoarea tradiţională e mai mult decât un comportament excesiv şi marginal, aparent profan şi ne-civilizat, criticabil din perspectiva moralei şi investiţiei economice; ea e o modalitate colectivă de afirmare a solidarităţii şi identităţii grupului prin scoaterea în evidenţă a valorilor şi simbolurilor, a posibilităţilor de realizare a unui model alternativ al lumii, un model ce stă sub semnul libertăţii, excesului, al fericirii şi al trăirii plenare a celei mai bune lumi realizabile. Experimentarea unanimă a abundenţei şi fericirii se află la baza comuniunii şi solidarităţii.

Privilegiem o abordare pluridisciplinară care să pună de acord sensul simbolic al sărbătorii ca reîntoarcere a timpului mitic şi a haosului primordial, ca celebrare a unui moment/obiect/fenomen cosmic, cu realitatea ei materială, practicabilă, generatoare şi instauratoare a unui model cultural alternativ ce propune fericirea autentică şi vizibilă ca factor convingător şi memorabil de identificare a participanţilor.

Intenţia noastră este de a arăta şi explica cum se realizează, în mediul tradiţional românesc, o stare specială, sărbătorească, complet diferită de starea cotidiană şi o identitate specială, calitativ diferită, dar care reuşesc să se răspândească în timpul şi spaţiul cotidian chiar şi după încheierea sărbătorii propriu-zise.

Publicaţii

• Eminescu – modernitatea cronicilor teatrale, în "Studii eminescologice", vol. 5, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2003, pp. 215-223
• Elemente ale civilizaţiei occidentale: căile ferate (publicistica eminesciană), în "Studii eminescologice", vol. 6, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2004, pp. 171-186
• Sămănătorismul şi cultura festivului, în "Xenopoliana", Buletinul Fundaţiei Academice "A.D. Xenopol" din Iaşi, XIV, 2006, 1-4, pp.142-151
• Între cultură şi cvilizaţie: noi perspective asupra sămănătorismului, în "In medias res. Studii de istorie culturală", Academia Română, Institutul de istorie "A. D. Xenopol", Editura Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi, 2007, pp. 477-491