Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Descarca CV MURESAN Vlad

Critica „liber-cugetătorilor” în dialogul Alciphron al lui Berkeley.

„Berkeley a fost, deci, primul care a tratat punctul de pornire subiectiv cu adevărat serios şi care a demonstrat irefutabil absoluta lui necesitate. El este părintele idealismului”(Arthur Schopenhauer, Parerga paralipomena, § 12).

1. OBIECTIVUL PRINCIPAL URMĂRIT

Obiectivul principal al proiectului este de a introduce în cultura română lucrarea Alciphron a filosofului irlandez George Berkeley şi de a completa astfel cunoaşterea acestui clasic cu dimensiuni complet necunoscute în cultura română. Acest lucru va fi realizat prin:

• 1. traducerea textului acestui dialog în limba română şi
• 2. elaborarea unor studii aprofundate privitoare la aspectele tehnice ale acestui dialog, ale idealismului berkeleian în general şi ale statului contemporan al acestei filosofii.

Astfel, o lacună semnificativă la nivelul surselor de primare va fi umplută, şi cultura română va fi sincronizată în acest punct cu exigenţele minime ale unei recepţii şi cercetări istorice elementare a subiectului.

2. CONŢINUTUL DIALOGULUI ALCIPHRON.

Alciphron este numele unui sofist grec care devine personajul-ţintă într-un dialog dedicat respingerii principalelor argumente sceptice, agnostice, ateiste şi materialiste. Lber-cugetătorul este: ateu, libertin, dispreţuitor, fatalist sau sceptic, El primeşte numele de „minute philosopher”, pentru că Berkeley ezită să accepte noţiunea de „liber-cugetători”, datorită presupoziţiei pozitive inclusă aici.

În contextul dezbaterii deiste, Berkeley arată cum 1. deismul duce la agnosticism, agnosticismul la ateism, ateismul la libertinaj etc. Totuşi, pe lângă acest discurs edificator, se dezvoltă argumente filosofice: 2. teoria optică a limbajului ca alternativă la modelul naturii ca maşină; 3. teoria emotivă a limbajului, sensul, analogia prin care Dumnezeu ne comunică despre lumea sensibilă (natura=lucrurile=semnele). Analizând apariţia unor 4. semne fără idei, analogia entis medievală apare ca limitată. Se discută 5. raportul liber arbitru/determinism, 6. se argumentează de ce Trinitatea nu e absurdă; sau cum 7. conceptul de forţă este la fel de inconceptibil ca şi cel ce graţie ! 8. se formulează un argument teleologic; 9. elemente de teodicee; 10. credinţa nu e disociabilă de idei; 11. natura prejudecăţilor (etc.) Berkeley nu apare doar ca un anti-deist, ci ca un „raţionalist, confruntând atât scepticii religioşi cât şi ireligioşi” .

3. RELEVANŢA ŞI STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII ÎN DOMENIU

Dialogul Alciphron nu are o relevanţă doar muzeală, patrimonială. Prin conţinutul şi calitatea reflexiei filosofice, el răspunde încă unor provocări contemporane foarte vii. Exegeza a minimalizat în mod tradiţional rolul acestei lucrări pe considerentul că este prea teologică şi nu filosofică. Acest argument mi se pare similar cu cel care refuza filosofiei medievale statutul de filosofie pentru că este teologică. În realitate, dincolo de motivaţia religioasă (apologetică) şi problemele pur religioase, lucrarea conţine o a) dialectică propriu-zis filosofică şi b) un conţinut filosofic bogat.

Astfel, pe lângă grupul de texte care l-a consacrat (1707-1712), această lucrare (1732) dezvăluie motivaţiile metafizice şi religioase ale inovaţiilor şi argumentelor epistemologice din lucrările de tinereţe. În continuare, chiar şi în Occident, receptarea acestui dialog este încă deficitară, atenţia exegezei fiind predominant reţinută de lucrările pur filosofice.

• a) în Occident. Datorită caracterului puternic contra-intuitiv al idealismului subiectiv, Berkeley se bucură de o reputaţie de filosof excentric, solipsist, în privinţa căruia un simplu argument tactil este suficient pentru a sfida imaterialismul teoretic. Totuşi forţa argumentelor lui Berkeley este atât de zdrobitoare, încât logicienii, filosofii analitici şi materialiştii au creat o uriaşă literatură de dezbatere . Astfel, în contextul:
  • 1) disputelor actuale privitoare la monism/dualism din filosofia minţii şi neurologie,
  • 2) al discuţiilor ocazionate de mecanica cuantică cu privire la „dematerializarea” materiei, respectiv la principiul subiectului/observatorului în experiment, vom argumenta pentru actualitatea radicală a filosofiei lui Berkeley. Deasemenea, dialogul Alciphron, din a doua etapă a creaţiei, ne apare ca puternic relevant în cadrul:
  • 3) polemicii deschise de aşa-zis-ul „new atheism” reprezentat de oameni de ştiinţă radicali (R. Dawkins, Daniel Dennett), deoarece este vorba tocmai de o critică apologetică a „liber-cugetătorilor”.
• b) în România. Există la ora actuală 2 traduceri din filosofia lui G. Berkeley, Tratat privitor la principiile cunoaşterii umane şi Trei dialoguri între Hylas şi Philonous (1710, 1713) care cuprind esenţa contribuţiilor pur tehnice, metafizice ale filosofiei timpurii.

Prin urmare, lipseşte lucrarea de maturitate Alciphron (1732), care, deşi asumă un program religios explicit de polemică împotriva diferitelor tipuri de ateism, nu rămâne mai puţin filosofică. Astfel, pe lângă actualitatea argumentată a filosofiei lui Berkeley, în plan local reţinem nevoia stringentă de recuperare prin traducere a unui gol şi a unui retard. Publicul românesc va avea ocazia să intre în nucleul unor dezbateri consistente din Anglia secolului XVIII care au însă ecouri consistente în discuţiile contemporane.

Avem un nivel mediu de cunoaştere a filosofiei lui Berkeley, există probleme nerezolvate de încadrare a dialogului Alciphron în ansamblul filosofiei sale. Aş caracteriza drept pauper stadiul actual al integrării lui Berkeley în cultura română, deoarece nu avem traduse piese esenţiale din opera acestuia şi nu avem nici o sinteză profesionistă în domeniu.

3. FEZABILITATEA ŞI COMPETENŢELE CANDIDATULUI

Realizarea acestui proiect solicită competenţe combinate pe care considerăm că le îndeplinim şi că obiectivul este sustenabil :

• a) cunoaşterea limbii engleze (în special a limbajului filosofic de specialitate) – deoarece predau în limba engleză cursuri de filosofie şi sociologie şi sunt deja familiarizat cu termenii tehnici necesari unei traduceri compatibile cu standardele de rigoare academică.
• b) cunoaşterea filosofiei moderne (a problematicii ei predominant epistemologice), deoarece specializarea mea este idealismul german, despre care se poate spune că a absorbit raţionalismul şi empirismul într-o sinteză superioară.
• c) în stagiul de cercetare pe care l-am realizat la Centrul de Cercetare a Idealismului German (C.R.H.I.A - Poitiers) am cercetat problema activismului productiv al subiectivităţii (propriu lui Fichte şi Schelling, dar prezent deja în mod limitat la Kant). Singurul antecesor în această ordine este fără îndoială Berkeley.
• d) în lucrarea noastră Criza antropologiei şi sarcina ei originară am dezvoltat o critică a relativismului aşa cum apare el în operele gânditorilor neo-structuralişti şi ai antropologilor postmoderni. Se poate spune că scopul principal al filosofiei lui Berkeley a fost – deşi în alt fel decât la Descartes – combaterea scepticismului.

Astfel, în forme diferite, provocările pe care le-a confruntat Berkeley sunt astăzi extrem de actuale şi de aceea cred că răspunsurile lui sunt extrem de necesare. Şi din acest punct de vedere mă simt calificat să traduc şi să redau publicului actual reflexiile originale şi complexe ale lui Berkeley.

4. METODOLOGIE ŞI REZULTATE VIZATE

La finalul acestui stagiu, ne propunem să îmbogăţim cultura română cu o traducere profesionistă şi o ediţie critică dialogului de maturitate Alciphron, precum şi cu două studii aprofundate asupra subiectului destinate unor reviste internaţionale de prestigiu şi asigurarea unui factor de impact şi vizibilitate ridicat al acestor contribuţii.

• 1. Noutatea proiectului nostru derivă, în cadrul culturii române, din traducerea unui text esenţial al filosofiei clasice, dar şi din cercetarea corespunzătoare care va stabili conţinutul exact al dialogului şi pertinenţa argumentelor lui pentru o serie de dezbateri contemporane.
• 2. Promovarea traducerii după cum urmează: traducerea împreună cu studiul introductiv vor fi depuse spre publicare la o editură de prestigiu.
• 3. Studiile aprofundate şi tehnice care vor însoţi efortul de traducere vor fi înaintate spre publicare la reviste internaţionale cotate (de exemplu Berkeley Studies, ceea ce ar procura vizibilitate şi relevanţă cercetării româneşti), şi estimez că ele vor reprezenta contribuţii ştiinţifice efective (nu doar introductive). În vederea acestui obiectiv îmi propun să contactez International Berkeley Society pentru sprijin logistic, şi dezvoltarea unor contacte cu specialişti reputaţi care pot să coordoneze, supervizeze şi valideze calitatea cercetării noastre. Acestea vor fi remise şi unei comunităţi academice româneşti de cel puţin 200 de persoane (afiliaţi institutelor academiei sau independente, revistelor de specialitate, facultăţilor de filosofie, teologie, litere – engleză respectiv studii americane).
• 4. În fine, atât traducerea cât şi rezultatele cercetărilor aprofundate vor fi popularizate unui public în reviste de cultură sub forma unor recenzii şi prezentări (pentru a asigura un impact lărgit, şi în rândul studenţilor şi oamenilor de cultură).

5. PLANUL DE LUCRU/ CALENDARUL REALIZĂRII PROIECTULUI

Estimativ, considerăm sustenabilă următoarea divizare a activităţilor:

• A1: Documentarea bibliografică (3 luni );
• A2: Traducerea textului englez al lui Alciphron (3 luni);
• A3: Redactarea a 2 studii aprofundate în limba engleză privitoare la aspecte ale dialogului şi a studiului introductiv corespunzător volumului tradus (5 luni);
• A4: Iniţierea operaţiunilor de diseminare publică (1 lună);

Desigur, în raport cu munca de echipă sau cu priorităţile / sugestiile reprezentanţilor proiectului, diverse aspecte ale acestui proiect pot suporta ajustări.

Domenii de cercetare de interes / articole publicate

Lista de publicatii si articole MURESAN Vlad