Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Descarca CV TAUWINKL Wilhelm

PARTICULARITĂŢI ALE REDĂRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ A TERMINOLOGIEI ÎNTRUPĂRII LOGOSULUI DIN „SUMMA THEOLOGIAE” A LUI TOMA DE AQUINO

Introducere şi obiective

Terminologia întrupării Logosului, în limba greacă, s-a format în perioada patristică (sec. II-VII); cea de expresie latină a beneficiat de un preambul reprezentat de lucrările lui Tertulian († cca. 220), dar s-a cristalizat pe deplin în timpul scolasticii, aceasta preluând – prin traducere, calc şi împrumut – vocabularul grecesc şi introducând totodată şi termeni noi.

În contextul creşterii, în ultimii ani, a numărului de ediţii româneşti ale lucrărilor medievale, se impune un efort de stabilizare a lexicului românesc de specialitate prin care se redă terminologia filosofică şi teologică latină.

Proiectul de faţă doreşte să se înscrie în acest efort, studiind terminologia întrupării Logosului la Toma de Aquino, în particular în Summa Theologiae III, q. 1-26, un capitol încă nepublicat în româneşte. Toma a integrat în gândirea sa vocabularul de specialitate patristic, de expresie latină şi greacă, influenţând covârşitor terminologia filosofică şi teologică ulterioară. Dorim să contribuim la consolidarea consecvenţei şi coerenţei terminologiei româneşti legate de această tematică, înlesnindu-se astfel înţelegerea noţiunilor exprimate, pe de o parte păstrând cât mai mult nuanţele originale, iar în acelaşi timp ţinând seama de posibilităţile limbii române actuale şi – în mod critic – de tradiţia traducerii.

Status quaestionis în contextul actual

Redarea unor termeni teologici trebuie, în mod necesar, să ţină seama de limbajul biblic; teologia a introdus, ce-i drept, termeni nebiblici în limbajul său de specialitate, atunci când acest lucru a fost neapărat necesar pentru precizie, dar punctul de plecare al acestei terminologii rămâne Biblia. Din nefericire însă, tradiţia românească a traducerii Scripturii a favorizat foarte multă vreme menţinerea unor cuvinte şi expresii consacrate prin Biblia de la 1688. Aceasta din urmă reprezintă un monument al limbii române literare, însă din punct de vedere teologic nu ne este de folos astăzi pentru precizarea unei terminologii de specialitate; din perspectiva acesteia, multe din opţiunile de traducere tradiţionale sunt inconsecvente sau echivoce.

Cu titlu de exemplu – în contextul temei noastre –, observăm că însuşi termenul de „trup” este echivoc în traducerile tradiţionale româneşti, mai ales cele biblice şi patristice: el corespunde atât lui corpus, cât şi lui caro (respectiv, atât lui σῶμα, cât şi lui σάρξ); deşi, la un anumit nivel, aceşti termeni pot fi sinonimi, echivocul acestei uzanţe nu permite nuanţarea mai precisă, întâlnită în numeroase texte filosofice şi teologice.

Opţiunile de traducere existente în prezent depind uneori doar de pregătirea şi de domeniul de interes al editorilor, privilegiind unilateral aspecte pur lexicale, filosofice sau religioase/ liturgice ale terminologiei. Pe de altă parte, unul şi acelaşi termen, nu de puţine ori, este redat diferit în lucrări de specialităţi diferite, consacrându-se cu o anumită formă în cadrul acestora. De aceea, pentru evitarea acestor neconcordanţe, abordarea interdisciplinară este o soluţie necesară şi binevenită.

Abordare, proceduri şi etape ale acestora

Cercetarea va începe cu un studiu preliminar al textului din Summa Theologiae III, q. 1-26, care va permite identificarea tuturor termenilor semnificativi pentru doctrina întrupării şi departajarea lor. Un prim nivel îl constituie termenii de bază al acestei tematici: incarnatio, caro, corpus, assumptio (carnis), natura, persona, hypostasis, unio hypostatica, communicatio idiomatum, circumincessio/ circuminsessio (περιχώρησις), scientia infusa, scientia beata etc. Această listă constituie un punct de plecare în jurul căruia vor fi identificaţi şi clasificaţi, pas cu pas, alţi termeni de specialitate semnificativi şi/sau care pot pune probleme de traducere şi interpretare.

Folosindu-se apoi indicii tipăriţi, concordanţele electronice existente, precum şi serviciile de tip „intratext”, vor fi identificate locurile paralele din opera lui Toma de Aquino în care apar termenii respectivi. Într-o primă fază vom aplica principiul divus Thomas sui interpres, urmărind semnificaţia pe care o dă autorul însuşi terminologiei utilizate, depistând şi eventualele nuanţări ale lor de-a lungul evoluţiei gândirii sale.

În cazul termenilor biblici – preluaţi ca atare în lucrările lui Toma – se vor analiza mai întâi rezultatele exegezei de specialitate (atât patristice, cât şi contemporane), pentru a se putea determina întreaga paletă de semnificaţie şi pentru a putea afla dacă respectivii termeni au fost îmbogăţiţi cu sensuri sau nuanţe noi de autorul nostru. În cazul termenilor nebiblici, se vor analiza contextele în care apar aceştia în literatura patristică şi medievală, obţinând informaţii despre ariile de sens şi posibilele nuanţări. Această operaţiune de anvergură poate fi realizată chiar exhaustiv, folosindu-se mijloacele electronice disponibile pe discuri optice, sau prin intermediul unor abonamente on-line care oferă acces la colecţii de texte patristice şi medievale însoţite de indici, concordanţe şi aplicaţii de căutare avansată.

O altă etapă a cercetării va fi analiza critică a opţiunilor de traducere a termenilor respectivi în lucrări existente în limba română, precum şi a explicaţiei lor în literatura de specialitate disponibilă actualmente. În cazul termenilor biblici, se va analiza critic tradiţia de traducere românească a Bibliei. Aici se vor evalua atât traducerile româneşti ale lucrărilor lui Toma de Aquino şi ale altor lucrări medievale care pot aduce informaţii în plus despre terminologia vizată, precum şi alte studii similare celui de faţă, publicate în România.

În cadrul stagiului de cercetare într-o Universitate europeană, beneficiind de posibilitatea studiului într-o bibliotecă înzestrată cu volumele şi revistele necesare prezentului proiect, vom aprofunda semnificaţia filosofică şi teologică a termenilor propuşi, parcurgând articolele şi studiile din volume şi reviste de specialitate, precum şi din instrumentele de referinţă, cum sunt marile dicţionare (cf. Bibliografia anexată). Literatura teologică de specialitate ne va oferi cadrul dezbaterii contemporane, pe plan internaţional, a diferitelor aspecte legate de terminologie.

Pregătindu-se terenul cu ajutorul etapelor de mai sus, se va trece la tratarea punctuală a diferiţilor termeni de specialitate stabiliţi, precizând, pentru fiecare dintre aceştia, semnificaţia biblică, patristică şi medievală, atât din punct de vedere lexical (în literatura clasică şi în latina târzie), cât şi filosofică şi teologică. Se vor enumera variantele în limbi de circulaţie internaţională, precum şi variantele de traducere românească existente în prezent. Acestea vor fi caracterizate ţinând seama de spiritul limbii române, dar şi de precizie, şi se vor aduce argumente în favoarea privilegierii uneia din variante sau se va propune altă variantă nouă.

Dacă nu este posibilă redarea consecventă a unui termen latin printr-un termen românesc în toate situaţiile în care poate apărea, se vor căuta criterii de aplicat pentru o traducere diferenţiată. În cazul termenilor intraductibili, se vor propune soluţii de adaptare, prin preluare ca atare, prin împrumut sau calc, ţinând seama de implicaţiile fiecărei opţiuni. Cazul ideal va fi găsirea unei forme acceptabile atât din punct de vedere filologic, cât şi filosofic şi teologic.

Pe parcursul desfăşurării studiului, pe măsură ce se va constata că este necesar, lista de termeni vizaţi va fi completată şi actualizată corespunzător.

Publicarea rezultatelor cercetării se va face atât la finalul proiectului, cât şi pe parcurs, pentru a se putea ţine seama de reacţiile altor cercetători şi a le integra în cadrul studiului.

Însemnătatea rezultatelor aşteptate

Rezultatele teoretice ale studiului au în vedere obţinerea unor principii de redare în limba română a terminologiei filosofice şi teologice medievale.

Rezultatele practice – soluţiile propuse la redarea de expresie românească a terminologiei studiate – vor fi folosite direct în diferite publicaţii (v. mai jos, metodele de diseminare). Acestea vor contribui, sperăm, la unificarea modurilor de redare românească a aceloraşi termeni în lucrări de specialităţi diferite.

Analiza terminologiei întrupării Logosului va avea efecte şi asupra ediţiilor româneşti ale Bibliei, mai ales asupra celor critice, bilingve, cu note şi comentarii. De multe ori, cuvinte sau expresii biblice care sunt dificil de interpretat în textul original pot fi înţelese într-o nouă lumină ţinând seama de varianta din Vulgata, din care au intrat şi în vocabularul lui Toma de Aquino. Acest efect este reciproc utilizării exegezei biblice în interpretarea terminologiei Aquinatului.

Studiul terminologiei întrupării Logosului la Toma de Aquino va fi de folos altor lucrări din vastul domeniu al medievisticii, având implicaţii în teme legate de filologie clasică, filosofie, teologie şi istorie, inclusiv în cele interdisciplinare.

În perspectivă, prezentul proiect poate deveni, împreună cu altele similare şi complementare, un prim pas pentru publicarea în România a unui dicţionar exhaustiv de medievistică, care ar putea cuprinde terminologie filosofică şi teologică, precum şi date biografice şi istorice.

Metode de diseminare a rezultatelor cercetării

Rezultatele cercetării desfăşurate în cadrul acestui proiect vor fi răspândite şi supuse discuţiei din partea comunităţii academice prin publicarea unor articole ştiinţifice în reviste de specialitate şi prin prezentarea de comunicări şi conferinţe la întrunirile secţiei române a Societăţii Internaţionale „Toma de Aquino”, precum şi la cele ale Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România.

De asemenea, de rezultatele cercetării va beneficia concret vol. IV al ediţiei româneşti la Summa Theologiae a lui Toma de Aquino (IIIa pars), aflată în pregătire la Editura Polirom din Iaşi, şi anume în textul propriu-zis al traducerii, precum şi în notele şi comentariile la text. Respectivul volum va cuprinde şi un indice analitic al întregii lucrări (vol. I-IV), extrem de util pentru studiul Summei, la realizarea căruia proiectul de faţă va aduce o contribuţie esenţială.

În mod indirect, rezultatele vor fi folosite şi în notele şi comentariile la ediţia bilingvă a Vulgatei (proiect în derulare la Centrul de editare şi traducere „Traditio” al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), care, datorită specificului proiectului, îşi propune să privilegieze exegeza de limbă latină (patristică şi medievală) în interpretarea Bibliei.

Domenii de cercetare de interes / articole publicate

Volume

• La discussione teologica sulle indulgenze dal Concilio Vaticano II fino ad oggi, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, ed. I 2005, Ediţia a II-a: BOD, Norderstedt 2008.
• (editare în colaborare) A. Tat – W. Tauwinkl (ed.), Mozaic teologic IV, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş 2006.

Articole

• „Intercomuniunea, relaţiile (pre-) matrimoniale şi ecumenismul” , în Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Theologia catholica 53 (2008, 4) 93-98.
• „Calculul datei Paştelui. Scurt istoric şi perspective” , în Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Theologia catholica 53 (2008, 3) 5-24.
• „Contribuţia Christinei Mohrmann la tema receptării latine a Bibliei greceşti: redescoperirea unei abordări interesante a inculturării“, în: A. Tat – C. Săplăcan (ed.), Mozaic teologic VI, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş 2007.
• „Pneumatologia Sfântului Toma de Aquino: o iniţiativă ecumenică în secolul al XIII-lea“, în: A. Tat – W. Tauwinkl (ed.), Mozaic teologic IV, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş 2007.
• „Indulgenţele în perspectivă ecumenică. Contribuţii protestante şi ortodoxe la teologia indulgenţelor“, în Studia theologica IV (2/2006) 163-194: http://www.studiatheologica.cnet.ro/pdf/200602art5.pdf
• „Contesto teologico e storico delle lettere a Serapione di Atanasio“, în: C. Barta – A. Tat (coord.), Miscellanea patristica, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş 2004, 162-175.
• Lemele din domeniul „Religie“ în: Mic Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti 2004.
• Lemele din domeniul „Religie“ în: Dicţionar Enciclopedic, Vol. IV (L-N), Editura Enciclo¬pe¬dică, Bucureşti 2001.
• „Pregătirea în Vechiul Testament a paradoxului înţelepciune/ cruce din 1 Cor 1–4“ în: Caietele Institutului Catolic 2 (2001/1) 30-40.