Stiintele socio-umaniste in contextul evolutiei globalizate
- dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctorala

Profil

Experienţa profesională

01.08.2008-prezent
Funcţia sau postul ocupat: Director-muzeograf
Activităţi şi responsabilităţi principale: Coordonarea activităţii Muzeului de Istorie Sighişoara; cercetarea patrimoniului muzeal şi a istoriei locale a oraşului Sighişoara
Numele şi adresa angajatorului: Municipiul Sighişoara/ Muzeul de Istorie
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Management muzeal, evidenta patrimoniului naţional; cercetare

10.07.200-01.08.2008
Funcţia sau postul ocupat: muzeograf
Activităţi şi responsabilităţi principale: Cercetarea patrimoniului muzeal şi a istoriei locale a oraşului Sighişoara
Numele şi adresa angajatorului: Municipiul Sighişoara/ Muzeul de Istorie
Tipul activităţii sau sectorul de activitate: Evidenţa patrimoniului muzeal; cercetare

Educaţie şi formare

2003-2009

Calificarea / diploma obţinută: Doctor în ştiinţe umaniste
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Istoria presei în epoca modernă, Evoluţia tipografiilor în Transilvania, Istoria saşilor ardeleni în secolul al XIX-lea, Istoria Transilvaniei, Paleografie germană Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Linia de studiu română

2001-2002

Calificarea / diploma obţinută: Studii aprofundate: Istorie modernă comparată
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Teorii cu privire la naţiunea modernă, Istoria vieţii private în epoca modernă. Imaginarul social politic, Geneza identităţii naţionale
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Linia de studiu română

1996-2000

Calificarea / diploma obţinută: Licenţiat în istorie
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Istoria Universală, Istoria României, Istoriografie, Istoria Artei, Cursuri şi semniarii speciale de istorie modernă, Relaţii internaţionale, Paleografie româno-chililică, Ştiinţe auxilliare
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Linia de studiu română

Limbi straine cunoscute: engleza si germana

Alte activitati si competente:

• Muncă în echipă, spirit de iniţiativă
• Participare în cadrul Societăţii Studenţeşti “ Petru Maior” , Cluj Napoca la organizarea sesiunilor de comunicari ştiinţifice studenţeşti pentru anii 1998-2000; Organizarea Sesiunii de comunicări ştiinţifice “ Local, regional, naţional în context european” a Muzeului de Istorie Sighişoara, 2008-prezent; Organizarea sesiunilor ştiinţifice la Festivalul “ Sighisoara Medievală” 2006-2009.
• Windows XP, Microsoft Office, Internet Explorer
• Redactor şef al anuarului Muzeului de Istorie Sighişoara „ Alt –Schaessburg- Istorie. Patrimoniu.” din 2008-prezent
• Participarea la redactarea ghidului de bune practice cu privire la managementul zonei protejate UNESCO a stiului architectural urban la cetăţii Sighişoara. Participarea la proiectul Hero derulat în cadrul proiectului Urbact II derulat de Uniunea Europeană.

Forme de coeziune socială şi naţională la saşii ardeleni în perioada 1850-1867

a. OBIECTIVUL PRINCIPAL URMĂRIT

Proiectul îşi propune să introducă în circuitul ştiinţific situaţia saşilor ardeleni la mjlocul secolului al XIX-lea într-un moment de cotitură pentru destinul lor naţional, prin trecerea de la statutul de naţiune privilegiată la cel de minoritate într-un stat naţional maghiar. În acest sens dorim să surprindem modul de realizare al coeziunii naţionale prin întermediul asociaţonismului şi a formării primelor grupări politice.

b. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

Absenţa unei lucrări de specialitate axată pe problema creării şi dezvolării asociaţonismului săsesc ca un deziderat naţional în contextul transformărilor determintate politica Casei de Habsburg în Transilvania ne-a determinat să propunem acest proiect spre cercetare.

Este ştiut faptul că după revoluţia de la 1848 autorităţiile austriece au instaurat un regim reacţionar, numit în istoriografie neoabsolutism. Acest sistem se manifesta printr-o autocraţie, printr-o politică de centralizare coroborată cu promovarea elementelor germane în administraţie şi un control total realizat de Ministerul de Interne condus de contele Alexander von Bach. Este perioada în care a funcţionat principiul monarhic, unde domina principiul ierarhiei şi al birocraţiei stufoase.

În acelaşi timp, pe lângă politica de centralizare şi absolutism, epoca a încurajat introducerea unor reforme de ordin social, economic, cultural, şcolar, care au contribuit decisiv la modernizarea Transilvaniei. În acest sens aducem ca exemplu introducerea Ardealului în sistemul vamal austriac, imediat după revoluţie. În 1853 s-a elaborat un Cod civil general austriac, instrument juridic extrem de important pentru constituirea relaţiilor economice şi sociale.

La aceasta se mai adaugă experienţa liberală de la începutul anilor 60, care prin problemele de ordin constituţional expuse determină apariţia unei vieţi politice active, a grupărilor politice subordinate în Transilvania ideii de solidaritate etnică.

Punerea în aplicare a numeroaselor reforme economice, sociale, politice ori administrative, care a determinat numeroase schimbări în funcţionarea însăşi a societăţii, a adus şi schimbări la nivelul mentalului colectiv şi al modului de comportare a populaţiei. Aceste efecte sunt însă mai greu de filtrat, însă este necesară studierea şi a acestora, pe baza surselor ce ne stau la dispoziţie.

Aceste reforme au contribuit la dezvoltarea ulterioară a provinciei austriece în sensul modernizării vieţiii pe toate palierele ei de la nivel social, la nivel economic sau cultural, marcând definitiv evoluţia istorică a Transilvaniei.

După cum se ştie secolul al XIX-lea poate fi numit şi secolul asociaţionismului, prin prezenţa la nivelul comunităţilor locale şi etnice a unui număr mare de forme de asociere. Statul va fi preocupat de realizarea unor asociaţii cu profil economic. Este cunoscut faptul că perioada cuprinsă între 1850-1867 determină apariţia şi dezvoltarea asociaţiilor săseşti de la cele cu caracter ştiinţific la cele profesionale sau de petrecere a timpului liber, cu impact determinant asupra dezvoltării ulterioare a comunităţii săseşti din Transilvania.

Saşii aveau o mare tradiţie în domeniu. Formele de asociere erau deci la ele acasă. Încă din Evul Mediu saşii au fost organizaţi în bresle, care aveau în rol important nu doar economic, dar şi social şi militar.

Tot în comunităţile săseşti funcţionau aşa numitele Nachbarschaften ( Vecinătăţi). Vecinătatea este o formă de organizare specific germană , care are ca obiect de activitate, întrajutorarea.

Pe lângă biserică, se vor dezvolta şi aşa numitele Brüderschaften ( Frăţii). Iniţial acestea cuprindeau tineri, care erau calfe şi cărora societatea trebuia să le imprime o anumită conduită. În secolul al XIX-lea, aceste frăţii se vor extinde şi asupra tinerelor fete ( Schwesterschaft).

Astfel, secolul al XIX-lea aduce în domeniul economic o serie de modificări şi înnoiri. În domeniul agricol de pildă, încă din secolul al XVIII-lea, graţie iniţiativelor guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, apare o preocupare crescândă faţă de asolamente şi de introducerea unor soiuri de plante agricole rezistente. Instituţionalizarea acestor preocupări o găsim în anul 1843 prin înfiinţarea Asociaţiei agricole săseşti ardelene ( Siebenbürgisch-Sächsische Landwirtschaftsverein), care avea un rol esenţial în introducerea de noi soiuri de plante şi rase de animale mai rezistente şi mai productive şi de asemenea, în aclimatizarea de plante. În acest sens asociaţia s-a preocupat de educarea ţăranilor pentru însuşirea celor mai moderne tehnici agricole şi aici evidenţiem contribuţia ei la extinderea culturilor de viţă de vie şi de hamei.

În domeniul meşteşugurilor avem de a face cu o luptă între tradiţie şi modernizare, între sistemul bazat pe statutele de breaslă şi sistemul manufacturier şi de fabrică. Meşterii breslaşi vor fi loviţi acum crunt de manufacturile şi fabricile textile, de hârtie, metalurgice şi de sticlărie. Pentru a face faţă acestui asalt de produse manufacturiere din imperiu, dar şi din străinătate, se vor apăra prin intermediul unor asociaţii meşteşugăreşti. Acestea aveau rolul de a se realiza întrajutorarea între diferiţii meşteşugari şi de a-i sprijini cu bani şi cu resurse. Mijlocul la care va apela atât asociaţia agricolă, cât şi cele meşteşugăreşti vor fi înfiinţarea unor case de credit şi economisire.

Profitând de deschiderea unor filiale a Creditanstalt-ului austriac la Braşov şi Sibiu în perioada neoabsolutistă, au înfiinţat o serie de alte instituţii financiare. Vor apare alte forme de sistem bancar organizate sub forma unor Reuniuni de credit sau Case de păstrare. În această perioadă se vor înfiinţa mai multe astfel de organisme financiare după cum urmează: în Sighişoara la 1860, Mediaş în 1862; în Bistriţa la 1865.

Casele de credit săseşti vor duce la apariţia şi la dezvoltarea a ceea ce Michael Kroner numea capitalism săsesc. Saşii pierdeau acum privilegiile şi statutul dominant de pe Fundus Regius. Situaţia care se prefigura nu i-a lăsat indiferenţi şi au hotărât că este o absolută nevoie de înnoire. Statutul de minoritate nu era unul foarte plăcut şi protector şi de aceea, alături de biserică şi şcoală, în promovarea naţionalităţii vor face apel şi la economie.

Pornind de la un rol de reprezentare a intereselor economice şi profesionale au ajuns să fie elemente de apărare în viaţa politică, slujind naţiunii. Prin ele s-au putut realiza întruniri cu iz politic, au putut să se grupeze categorii de oameni animate de aceeaşi interese şi astfel s-a putut aici promova de la interesele particulare de grup până la cele generale săseşti. . Ele au jucat, pe lângă scopul lor clar definit de statute şi un rol de mobilizare politică pentru saşii ardeleni. Au contribuit la dezvoltarea internă a comunităţii germane din Ardeal şi, de asemenea, la mobilizarea politică, devenind cu timpul instrumente ale activităţilor cu iz politic, prin mesajul purtat.

Legat de problema asociaţionismului săsesc preocupări în domeniu au avut Peter Urbanitsch „Vereine und politische Mobilisierung in Cisleithanien” in Anuarul Insitutului de Istorie Cluj, XXXII, 1994, pp. 107-125, Friedrich Gottas Vereine, Parteien und Interessenverbände der Ungarländische Deutschen” in Die Habsburgemonarhie 1848-1918, Band VIII, Politische Öffentichkeit und Zivilgesellschaft, 1. Teilband, Vereine, Parteien und Interessenverbände als Träger der politischen Participation, Herausgegeben Helbut Rumpler und Peter Urbanitsch, Verlag der Österreichische Akademie für Wissenschaften, Wien 2006, pp. 1233-1236 sau Ernst Wallner Wallner, „Strukturen und Funktion des Siebenbürgisch-Sächsischen Vereins- Gesellschafts-und Verbandswesens” in Forschung zur Volks-und Landeskunde, 36, 1, ( 1993), pp. 18-22.

c. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Dupa cum am arătat şi la descrierea proiectului, lipsa unei lucrări de specialitate axată pe problema creării şi dezvolării asociaţonismului săsesc ca un deziderat naţional în contextul transformărilor determintate politica Casei de Habsburg în Transilvania ne-a determinat să propunem o serie de obiective prin cercetarea de faţă, unde să ne concentrăm spre umătoarele elemente:

Plam de lucru, obiective, activitati:

Obiective	Activitati	Durata
1. Identificarea surselor primare cu privire la mişcarea naţională săsească şi asociaţionismului	Cercetarea fondurilor de arhivă din ţară ( Sibiu, Braşov, Tg. Mureş, Bistriţa)	4 luni
2. Studierea documentelor relevante cu privire la asociaţiile săseşti şi mişcarea naţională săsească în arhive şi biblioteci străine	Cercetarea fondurilor de arhivă şi de biblioteca din Ungaria (Arhivele Naţionale Ungare şi Bibloteca Naţională Maghiară din Budapesta, respectiv, Arhivele din Viena, Biblioteca Naţională Austriacă)	3 luni ( câte o lună şi jumătate pentru fiecare tară)
3. Cunoaşterea şi definirea tipului de politici adoptate la de autorităţiile centrale cu privire la asociaţionism	Analiza legislaţiei cu privire la dreptul de asociere din imperiu care a determinat apariţia şi dezvoltarea mişcării asociaţioniste, coroborată cu cu studierea în perspectivă comparată a cazului saşilor cu celelalte natiuni ardelene şi cu alte provincii austriece din apropiere (Banat, Bucovina).	3 luni
4. Diseminarea informaţilor	Elaborarea a două studii ce vor identifica şi sintetiza problema studiată şi publicarea lor în reviste cotate ISI şi/ sau BDI -participarea la două conferinţe	2 luni

e. Caracterul interdisciplinar al temei şi impactul

Proiectul urmăreşte să prezinte într-o manieră integrată impactul procesului de modernizare impus de cercurile aulice de la Viena asupra unei provincii periferice. Este cunoscut faptul că Imperiul Habsburgic cuprindea un conglomerat de provincii aflate în stadii diferite de dezvoltare, iar în perioada de dupa revoluţia de la 1848 centrul a incercat prin mijloace diverse să elimine decalajele şi să încerce uniformizarea.

Această politică a afectat în toate domeniile de activitate viaţa naţionalităţiilor din imperiu. Într-o formă specială a afectat pe saşii ardeleni aflaţii pe o postură privilegiată în Transilvania. Până acum şi-au păstrat formele de organizare medievale pe toate palierele. Din punct de vedere economic la oraş, meşteşugarii erau organizaţi în bresle, iar ţăranii saşi posedau fiecare câte o bucată de pământ. Administrativ erau organizati în scaune şi districte autonome reunite sub Universitatea Saxonă.

Aceste privilegii de care dispuneau s-au lovit de ideiile modernizării, ale liberalismului, care propăvăduiau egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor şi liberul schimb. Acest lucru a lovit în structura tradiţională a saşilor ardeleni, care erau protejaţi în spatele vechilor privilegii medievale.

În faţa tăvălugului modernizării pentru a se salva economic şi naţional au acţionat unitar. În acest sens au creeat un sistem de asociaţii menite să contribuie la dezvoltarea şi protejarea ocupaţiilor tradiţionale ale saşilor în faţa marelui capital venit de la Viena sau Pesta. În acelaşi timp au folosit asociaţiile în scop naţional fiind o pavăză în faţa deznaţionalizării, fiind sistemul asociaţionist săsesc, alături de Biserica Evanghelică C.A. un element de coeziune şi un reper în solidaritatea naţională.

d. METODOLOGIA CERCETĂRII

Proiectului de faţă va ţine cont de nivelul cercetării istorice internaţionale şi naţionale, pe baza metodologiei de cercetare deja cunoscute şi consacrate la nivel mondial, punându-se accent pe analiza şi învestigarea suselor inedite de arhive, existente în ţară şi în străinătate, în special la Viena şi Budapesta. Urmărim realizarea unor stagii de cercetare şi documentare complexe, de pe urma cărora să extragem informaţiile relevante pentru tema proiectului.Va urma apoi prelucrarea ştiinţifică şi sintetizarea informaţiilor obţinute, care să fie tehnoredactate şi editate într-un volum. Aici se va ţine cont de normele general valabile acceptate de Academia Română cu privire la citarea surselor documentare.

e. MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU RESPECTAREA NORMELOR METODOLOGICE

Cercetarea efectuată în urma acestui proiect se doreşte a fi cinstită şi critică, luându-se toate măsurile contra plagiatului, respectându-se prevederile Legii nr. 8 din 1996 cu privire la drepturile de autor. Toate rezultatele cercetării vor fi făcute publice, respectându-se normele de citare general acceptate în mediul academic, conform legii nr. 206 din 2006 cu privire la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare.

Domenii de cercetare de interes / articole publicate

A. Peocupări ştiinţifice

Istoria Transilvaniei secolele XVIII-XIX; Istoria saşilor ardeleni; Istoria presei; Istoria Sighişoarei.

B.Membru al academiilor, asociaţiilor / societăţiilor ştiinţifice din ţară şi străinătate
Membru ICOM România din anul 2008.
Membru al „Verein für Siebenbürgische Landeskunde“ din anul 2009.

C. Membru al redacţiilor /colegiilor redacţiilor de specialitate
Redactor şef al anuarului Muzeului de Istorie Sighişoara „ Alt –Schaessburg- Istorie. Patrimoniu.” din 2008.

D. Lucrări publicate

1. Presa social-politică săsească din Transilvania ( 1850-1876), Presa Universitară Clujeană, 2010, 335 p.
I. Recenzii
1. Gheorghe Baltag, Sighişoara. Schäßburg. Segesvar, ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2004, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 29 ( 2006), Heft 1, p. 17-18.
2. Bilband Schäßburg, Sighisoara, Segesvar aus Vergangenheit und Gegenwart, Herausgegeber: Heinz Brandsch, Heinz Heltmann, Walter Lingner, unter Mitarberter von: Horst Breichofer, Walter Roth, Gustav Schneider, Albertdrucks Verlag, Düsseldorf , 2003, in Alt –Schaessburg, nr. 1, Sighisoara, 2008, pp. 253-255.

J.Studii publicate

1.“ Vizita lui Francisc I în Transilvania la 1817 şi mitul bunului împărat în sensibilitatea colectivă românească” în Buletinul cercurilor ştiinţifice studenţeşti Arheologie-istorie-muzeologie,7, Alba Iulia , 2000, p.193-196;
2. Sighişoara –Cetatea de vis. Ghid cultural turistic, Ed. Grai, Tg. Mureş, 2001( în colaborare);
3. “ Românii ardeleni şi Casa de Habsburg. Problema manualelor şcolare” în Revista Bistriţei, XVI, Bistriţa, 2002,p.219-224;
4. “Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848 văzută de un memorialist sighişorean” în Revista Bistriţei,XVII, Bistriţa, 2003( în colaborare), p.201-206;
5. “ Primăvara lui 1848 din Transilvania văzută de sighişoreanul Friederich Csech von Sternheim” în Revista Bistriţei,XVIII, Bistriţa, 2004( în colaborare),p.291-299;
6. “ Modelul european şi saşii ardeleni în a doua jumătate a secolului al XIX” în Centru şi periferie, Bistriţa, 2004,p.225-231;
7. “ Breslele sighişorene reflectate în colecţia Muzeului de Istorie Sighişoara. Studiu preliminar” în Cumidava,XXVII, Braşov, 2004, p. 85-99 ;
8.”Presa săsească sighişoreană 1869-1900”, în Revista Bistriţei, XIX, 2005, p.231-249;
9. „ Teatrul şi presa. Reprezentaţii teatrale la Sighişoara relatate în presă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea” în Arhiva Someşană, IV, 2005, pp. 433-438
10. “ Die Überschwemmung in Schäßburg im Jahre 1850” în Schäßburger Nachrichten, nr. 25, Heilbronn, den 15. Juli 2006, 13 Jahrgang, p. 33-34;
11.” Cronistica sighişoreană în secolele XVII-XVIII” , în Vatra, nr. 6, 2006, Tg. Mureş, p. 25-30;
12. “Albert Ziegler la Sighişoara. Impactul primelor demonstraţii aviatice la nivelul conştiinţei colective” în Marisia, XXVIII, Tg. Mures, 2006, 269-276;
13. „ Die Pest in Schäßburg“in Schäßburger Nachrichten, nr. 26, Heilbronn, Dezember 2006, 13. Jahrgang, ( in colaborare) pp. 42-44.
14. „ Presa săsească în perioada neoabsolutistă” în Revista Bistriţei , XX, 2006, p.219-234;
15.” Date preliminarii privind evoluţia populaţei germane din Sighişoara în a doua jumătate a secolului XX” în Arhiva Someşană, VI, 2007, ( în colaborare), pp. 151-165.
16. “ Timpul liber şi manifestările sale la Sighişoara în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.”, în Caietele de antropologie, anul VI, nr. 1-2 ( 10-11), ianuarie-decembrie 2007, p. 149-165.
17. „ Nume şi locuri la Sighişoara. Aspecte privind toponimia şi evoluţia urbană” în Alt-Schaessburg, nr. 1, Sighişoara, 2008, pp. 83-96.
18. „Publicistica politică săsească din Sibiu în anii 60 ai secolului XIX” în Ţara Bârsei, serie nouă, nr. 7, 2008, pp. 86-92.
19. „ Schäßburger Lokalbühnen und die Kleinpresse in der zweiten Hälfte des 19. Jahrhunderts” in Deutsches Theater im Donau-Karpatenraum. Dramatisches Schaffen, Aufführungen, Theaterzeitschriften und Kritiken, Herausgegeben von Andràs F. Balogh in Verbindung mit Szabolcs Jànos-Szatmàri, Presa Universitară Clujeană/ Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde Heidelberg, 2008, pp. 129-138.
20. „Presa politică de limbă germană din Transilvania în perioada neoabsolutistă. Der Satellit 1850-1858 ” în Arhiva Someşană, VII, 2008, pp. 153-163.
21.” Promotori ai culturii la Sighişoara –tipografii” in Vatra Veche lunar de cultură, an I, nr. 8, octombrie 2009, pp. 28-29.
22. „ The History Museum of Sighisoara-110 years of history” in Revista muzeelor, nr. 2/2009, p. 5-6.
23. „Siebenbürger Quartalschrift ( 1859-1860), organ politic şi cultural al saşilor ardeleni“ în Comunicări ştiinţifice, VIII, Mediaş, 2009, pp. 149-150.
24. „Sächsische Verleger und Journalisten in den Siebenbürgischen Kleinstädten ( 1862-1918) „Comunicări ştiinţifice, VIII, Mediaş, 2009, pp. 151-153.
25. „ Loisir şi societate. Începuturile turismului la Sighişoara” în Alt-Schaessburg, nr. 2, Sighişoara, 2009, pp.77-86.
26.”Mişcarea feministă şi învăţământul confesional la Sighişoara în a doua jumătate a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX”, in Ţara Bârsei, serie nouă, nr. 8, 2009, pp.99-103.
27. „ Breslele sighişorene reflectate în colecţiile muzeului de Istorie Sighişoara. Sigiliile de breaslă” în Marisia. Studii şi matreriale. Istorie, XXIX, 2009, pp. 193-209.
28. „Tipografi si librari sasi, promotori culturali in Transilvania secolului al XIX-lea” în Anuarul Muzeului Literaturii Iaşi. Anul II, 2009, pp. 74-78.
28. “Asociaţionism şi grupări politice la saşii ardeleni în deceniul 7 al secolului al XIX-lea” în Revista Bistriţei, XXIII, 2009, pp. 225-231
29. “ Crearea primei imprimerii în Transilvania şi consecinţele sale” în De la primele scrieri la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult. Catalog, ed. Altip, Alba Iulia 2010, pp. 317-322.
30. „ Siebenbürgische Blätter, organ politic al saşilor ardeleni la mijlocul secolului al XIX-lea”, în Comunicări ştiinţifice, IX, Mediaş, 2010, pp. 100-103.
31. „ Din istoria catrastofelor naturale. Inundaţiile la Sighişoara”, în în Alt-Schaessburg, nr. 3, Sighişoara, 2010, pp.91-98.
32. „Preoti si cãrturari sighisoreni în secolul al XIX-lea. Familia Boiu” în Ţara Bârsei, serie nouă, nr. 9, 2010, pp.77-80.
33„Die deutschsprachige politische Presse Siebenbürgens in den sechziger Jahren des 19. Jahrhunderts“ in Transylvanian Review, vol. XIX, Suppliment no. 4, 2010, pp79- 87.
34. „ Unirea Principatelor Române reflectată în presa de limba germană din Transilvania” în Anuarul Muzeului Literaturii Iaşi. Anul III, 2010, pp. 87-95.