Tema de cercetare domeniul studii literare
Aria tematică : MOŞTENIRE CULTURALĂ, EXPERIENŢE REGIONALE ŞI CONTEXT EUROPEAN ÎN EVOLUŢIA IDEILOR LITERARE ROMÂNEŞTI
1. Ideile literare româneşti s-au format, au fost sistematizate şi validate într-un orizont de experienţe istorice şi culturale necunoscute Europei occidentale, care, deşi au asigurat reperele unei reprezentări specifice a literaturii, au constituit şi o condiţie de închidere, îngustând unghiul de dialog al reflecţiei teoretice şi limitându-i posibilităţile de „export”. La capătul unei tradiţii de un secol şi jumătate, istoria ideilor literare româneşti, cu totul absentă din inventarele transnaţionale, şi-a consolidat o reputaţie a incomunicabilităţii: realitatea cu care se confruntă orice cercetare a literaturii emanată de şcoala românească e aceea a unui orizont de referinţe netransmisibil. În contextul integrării reflecţiei literare româneşti într-un proiect de cunoaştere cu deschidere europeană, istoria ideilor literare continuă săpersiste ca un fond obscur, în egală măsură masiv şi indistinct, parte a unei moşteniri marcate încă de intenţiile şi justificările unui program naţionalist.
2. Anvergura locală a ideilor literare româneşti a fost determinată atât de existenţa unor contexte evenimenţiale specifice (reinvenţia bruscă a spaţiului politic la mijlocul secolului al XIX-lea prin abandonul unui model medieval, emergenţa a două dictaturi de dreapta la mijlocul secolului al XX-lea, instaurarea pe durata a două generaţii a unui regim totalitar şi a unui complex mecanism de cenzură, evoluţia dictaturii comuniste de la un model cultural de inspiraţie sovietică la un proiect naţionalist etc.), cât şi de un orizont de reprezentări culturale, înscrise adesea într-un discurs identitar (statutul periferic al literaturii române, caracterul ei minor, percepţia unui idiom fără circulaţie şi conştiinţa unei limbi inventate în secolul al XIX-lea, pe care o literaţii o descoperă şi o înţeleg odată cu producţia unei literaturi naţionale etc.).